Guvernul a decis prin modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice că agresivitatea la volan se definește prin:
- apropierea de alte vehicule fără motiv ori reducerea bruscă a vitezei cu scopul de intimidare a celuilalt șofer;
- schimbarea repetată a benzilor de circulație pentru depășirea vehiculelor care circulă în același sens;
- folosirea repetată a claxonului sau flash-urilor pentru a-l face pe șoferul din față să elibereze banda de circulație;
- pornirea de pe loc cu scârțâitul roților și întoarcerea cu frâna de mână;
- realizarea intenționată a unui derapaj controlat în vederea întoarcerii sau rotirii mașinii;
- turarea motorului de natură să producă disconfort persoanelor din jur;
- conducerea vehiculelor cu două roți când doar una are contact cu solul;
Expertul în educație rutieră Costin Tătuc spune că agresivitatea în trafic era greu de sancționat, din cauză că nu era prevăzută în lege.
„Acum, odată ce este definită clar și prevăzută de lege ca abatere și sancțiune distinctă, lucrurile deja au progresat. Rămâne partea de aplicabilitate, pentru că trebuie să găsim și modalitatea de a proba, astfel încât în instanță să nu ai surprize. Dar se poate rezolva treaba pentru că există mijloace de supraveghere pe mașinile de poliție, ca șofer poți să ai o cameră de bord”, afirmă el.
Sancțiunile pentru conducerea agresivă
Sancțiunile pentru comportamentul agresiv în trafic se referă la amenzi cuprinse între 580 și 725 lei (clasa a II-a de sancţiuni) şi suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Dacă din cauza comportamentului agresiv a avut loc un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, amenda va fi între 870 și 1.160 lei (clasa a III-a de sancţiuni). Dreptul de a conduce poate fi suspendat pentru o perioadă de 60 de zile.
„Nu cuantumul amenzii în sine va descuraja, ci faptul că de această dată nu mai ai alternativă, trebuie să te cumințești, pentru că în afară de amendă sunt prevăzute și niște puncte de penalizare. Dacă acestea se cumulează mult mai rapid, rămâi pieton”, mai spune Costin Tătuc, fost director adjunct la Direcția Rutieră din Poliția Română, pentru Europa Liberă.
Titi Aur, expert în conducere defensivă, atrage însă atenția că trebuie făcută o distincție clară între intenție sau risc asumat și greșeală.
Nu trebuie să confundăm riscul asumat cu greșeala.Titi Aur
„Nu trebuie să confundăm riscul asumat cu greșeala făcută. Dimineață am văzut că a fost prinsă o șoferiță de 22 de ani pe contrasens pe autostradă, undeva pe la Deva. Aș băga mâna în foc că ea n-a intrat pe contrasens din teribilism, ci din greșeală. Asta înseamnă lipsa educației. Trebuie făcută foarte clar distincția aceste cazuri și între cel care își asumă și face intenționat, unde trebuie sancțiuni cât mai mari, iar cele aprobate azi mi se par prea mici”, a spus Titi Aur, pentru Europa Liberă.
El a dat ca exemplu Suedia, una din cele mai sigure țări din lume la acest capitol, unde permisul de conducere este anulat, mașina este confiscată și sunt pedepse cu închisoarea pentru pentru teribilism și asumarea de risc extrem.
Ce măsuri mai pot fi luate pentru siguranța în trafic
Titi Aur a vorbit și despre ce măsuri în plus pot fi luate pentru creșterea siguranței rutiere din România.
„Ar trebui îmbunătățit sistemul la școala de șoferi, pentru că se fac anumite lucruri bine, dar nu complet. Nu se discută sau nu se aprofundează fizic partea de noutăți tehnice. Au apărut ABS-urile, șoferul se pune la volan dar el nu știe când a fost el bun sau mașina l-a salvat”, spune Titi Aur.
Titi Aur mai spune că partea de conducere defensivă primară trebuie transmisă în școala de șoferi. Acum, sunt lucruri din conducerea defensivă învățate greșit în școala de șoferi sau nici măcar menționate.
Expertul în șofat atrage atenția și că, în România, lipsește educația rutieră pentru copii: „Vedem multe accidente groaznice în care copii, chiar și maturi, trec strada pe trecerea de pietoni și consideră că este suficient să treci pe verde, fără să te mai uiți stânga-dreapta. Cel mai important lucru e să nu treacă o mașină, abia pe urmă să trec pe lumina verde pe trecerea de pietoni. Nu-mi folosește nimic că aveam dreptate, important e să nu mă lovesc.”
O altă modificare ar fi verificarea și după obținerea permisului de conducere. „Nimeni nu te mai învață, nu-ți mai aduce aminte nimic”, arată Titi Aur.
„Mai sunt sunt pași de făcut, important e că s-au început niște lucruri. Nu vom vedea mâine neapărat rezultatele, cu toate că frica de amenzi aduce un efect imediat”, mai spune el.
Alte modificări în Codul Rutier
Guvernul a decis înăsprirea și altor pedepse din Codul Rutier, prin plasarea lor într-o clasă superioară de contravenții:
- circulația în mod nejustificat pe banda de urgență a autostrăzii: de la 580 - 725 lei, la 1.305 - 2.900 lei; cele 3 puncte de penalizare sunt înlocuite de suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile;
- întoarcerea sau mersul înapoi pe autostradă: suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile; aceeași măsură a fost luată pentru circulația sau traversarea de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, dar și pentru circulația în sens invers pe benzile unice;
- nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată: suspendarea dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile;
- nerespectarea regulilor la depășiri: amenda crește de la 580 - 725 de lei la 870 - 1.160 lei, iar suspendarea dreptului de a conduce de la 30 la 60 de zile;
- abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale: crește amenda de la 870 - 1.160 lei, la 1.305 - 2.900 de lei, iar suspendarea dreptului de a conduce crește de la 60 la 90 de zile;
- nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate: de la 580 - 725 lei, la 870 - 1.160 de lei, iar suspendarea exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;
- nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate, dacă s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale: de la 870 - 1.160 de lei la 1.305 - 2.900 de lei, iar suspendarea exercitării dreptului de a conduce de la 60 la 90 de zile;
- reglementarea unui nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză: se va aplica o perioadă majorată de suspendare a dreptului de a conduce de 120 de zile;
- producerea unui accident rutier din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă: suspendarea dreptului de a conduce se majorează cu 30 de zile;
- se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, ca urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul țării, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină.
- Se introduce o nouă contravenție pentru nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului.
România, o țară periculoasă pentru șoferi
Un sondaj IPSOS publicat în luna mai a anului trecut arată că 84% dintre șoferii unor țări europene s-au simțit speriați de comportamentul agresiv al altor șoferi.
Chiar dacă România nu a fost inclusă printre cele 11 țări europene din studiu, România are cifre dramatice în privința deceselor din accidente rutiere: în 2020 au fost 85 de decese raportat la un milion de locuitori, dublu faţă de media europeană de 42 de decese la un milion de locuitori. România se clasează astfel pe primul loc la această categorie.
În România, ultima majorare a punctului de amendă a fost în 2017, de la 125 la 145 de lei.
Procurorii chestionați de Europa Liberă anul trecut spuneau la unison că era nevoie de înăsprirea pedepselor pentru agresiuni în trafic.
Procurorul Ioan Bene: „Ar trebui acordată o atenție deosebită formei de vinovăție în baza căreia acționează autorul, întrucât adesea conduitele ultra-hazardate s-ar circumscrie, în opinia mea, mai degrabă unor infracțiuni de omor (cu limite, de bază, de la 10 la 20 de ani închisoare) și nu unora precum vătămarea corporală din culpă ori uciderea din culpă, sancționate mult mai blând de către legiuitorul român.”
Procurorul Cristi Ursuț: „Percepția mea este că, statistic, instanțele se îndreaptă prea mult către pedepsele orientate înspre limita inferioară.”
