Față de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europe a fost de 25.000, anul acesta Guvernul a mărit de 4 ori numărul muncitorilor străini.
Construcțiile și Horeca sunt principalele domenii în care vor fi angajați muncitori străini, dar mai toate domeniile duc lipsă de forță de muncă, potrivit documentului aprobat de Guvern.
Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune că forța de muncă din România este îmbătrânită, iar firmele trebuie să facă față și concurenței de pe piața europeană, unde pleacă în mare parte românii.
„La noi, cine se califică pleacă în Vest. De exemplu, Germania a anunțat că are nevoie 400.000 de muncitori anual. Avem sute de firme românești care nu au cu cine să lucreze”, spune Cristian Pârvan.
- Consultă aici Hotărârea privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022
Președintele AOAR susține că există penurie de forță de muncă și în industria prelucrătoare, în special de automobile. „Sunt unități industriale care aduc din India, din Vietman, Sri Lanka, pentru că pur și simplu nu mai avem oameni care să poată să înlocuiască foarța de muncă îmbătrânită”, mai spune Cristian Pârvan.
Firmele aduc muncitori în principal din țările din Asia, pentru că în Europa există o concurență serioasă.
„Muncitorii din țările europene sunt greu de adus pentru că există concurență mare pe piața forței de muncă. De ce ar veni un ucrainean în România în loc să se ducă în Germania sau Polonia, unde ofertele sunt mai bune?”, mai spune președintele AOAR.
Director: „Am mai avea nevoie de încă 100 de muncitori”
Pe o sută din cei 100.000 de muncitori aprobați să vină în România ar dori să îi angajeze, în construcții, Cătălin Vișan, director al companiei Concelex. Firma are o experiență de 28 de ani în domeniul construcțiilor și proiecte în toată țara.
În prezent, aproximativ jumătate din cei 600 de angajați ai firmei sunt străini.
„Noi așteptam aprobarea contingentului ăsta de vreo câteva luni, pentru că trebuie să ne vină 70 de tajikistanezi și 30 de pakistanezi. Avem deja 250 de muncitori străini în prezent. Dar pe lângă ce avem acum, și cu tot ce mai vine, am mai avea nevoie de încă o sută de muncitori”, spune directorul Cătălin Vișan.
Cheltuiala lunară cu un muncitor străin ajunge lunar la 1.200 de euro, din care 600-700 de euro reprezintă salariul lui, iar restul sunt cheltuieli ale patronului pentru cazare și masă.
Cătălin Vișan spune că nu găsește muncitori români pe care să-i angajeze pe termen mai lung. „Dacă găsesc români, stau 2-3 zile și pleacă. Pe de o parte, românii sunt mai comozi în ziua de azi, iar în construcții e greu. Pe de altă parte, e mai atractiv să se ducă să muncească în Germania, unde nemții le oferă 3.000-3.500 de euro. Noi avem o divizie și în Germania, iar nemții îi așteaptă cu salarii duble când ies din tură”, mai spune Vișan.
„Vrem să facem un sistem de pregătire pentru românii care vor să muncească pe șantier”
Pentru a contracara lipsa muncitorilor de pe piața românească, Federația Patronatelor Societăților din Construcții are în plan un sistem de pregătire pentru cei care vor să vină să lucreze pe șantier.
„Vrem să facem noi un sistem de pregătire profesională, pentru că am văzut că statul nu a avut succes, cu toate că a făcut programe pentru școlile profesionale”, spune directorul general la Federația Patronatelor Societăților din Construcții Adriana Iftime.
Aceasta susține că aprobarea contingentului de muncitori din afara zonei europene va ajuta firmele să-și termine proiectele, în special pe cele din construcții.
„Faptul că s-a aprobat acest contingent este un lucru bun, dar este o soluție de avarie. Cel puțin în zona construcțiilor, lucrul cu forța de muncă din Asia nu este neapărat cel mai facil. Muncitorii care vin de acolo nu sunt chiar cei mai buni meseriași. Noi trebuie să lucrăm cu muncitori din altă cultură, cu alt comportament sentimental, altă religie”, arată Adriana Iftime.
Patronii români își doresc angajați autohtoni, dar nu au de unde să îi ia. „Nu numai că nu-i avem, dar nici nu avem de unde să atragem tineri spre sectorul construcțiilor”, a mai spus Adriana Iftime.
În 2022, numărul de angajați în construcții a crescut la aproape 420.000, față de 330.000 câți erau anul trecut, potrivit datelor de la Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
Costurile cu un muncitor străin sunt mai mari decât cele pentru angajatul român. „Trebuie să le plătești transportul acesta la distanță, trebuie să asiguri deplasări acasă la familie periodic, să le asiguri bucătar care să știe să le facă mâncare specifică”, a completat Iftime.
În transporturi, e nevoie de 100.000 de șoferi
Președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România, Vasile Ștefănescu, arată că o parte din muncitorii străini vor fi angajați de transportatorii români.
„Avem nevoie de peste 100.000 de șoferi la firmele din țară. Și acum avem șoferi străini din țările asiatice, Sri Lanka în special. Din Republica Moldova nu angajăm că nu sunt serioși, ei vin și pleacă”, a spus Vasile Ștefănescu.
Numărul de muncitori străini s-a dublat anul trecut
În motivarea pentru aprobarea contingentului de 100.000 de lucrători străini, Guvernul arată că aceștia ar putea acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri, panificație.
Creșterea cererii de muncitori străini în lipsa forței de muncă autohtonă s-a simțit și anul trecut chiar dacă a fost pandemie. Astfel, în perioada ianuarie – august 2021, numărul de firme care au solicitat eliberarea de adeverințe pentru forță de muncă din străinătate a ajuns la 6.518, comparativ cu 4.135 firme câte erau în 2020.
Datele oficiale arată că în 2021, firmele au cerut 83.338 de adeverințe pentru locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România, dublu față de 2020 –când existau 49.200 de locuri de muncă disponibile.
Pentru ce domenii s-au eliberat adeverințe pentru ocuparea locurilor de muncă neocupate de români în perioada ianuarie – august 2021:
- lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - 22.812;
- restaurante - 5.324;
- lucrări de construcții a altor proiecte inginerești n.c.a. - 3.887;
- activități de contractare, pe baze temporare,a personalului - 3.505;
- transporturi rutiere de mărfuri - 2.408;
- activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă - 2.376;
- lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor - 1.919;
- hoteluri și alte facilități de cazare similare - 1.772;
- întreținerea și repararea autovehiculelor - 1.651;
- fabricarea păinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie - 1.282.
