După o perioadă îndelungată de adaptări și ajustări ale stilului de muncă, numeroase companii sperau să poată reveni la un sistem de lucru mai apropiat de cel dinaintea pandemiei. După cum spune însă pentru Europa Liberă președinte executiv al Asociației Patronale Concordia, Radu Burnete, valul patru al pandemiei forțează companiile din România să amâne aceste planuri.
Pe piața muncii, pandemia va însemna, cel mai probabil, adoptarea flexibilității în privința prezenței angajaților la muncă și a unui sistem hibrid. Stilul de lucru nu este însă singura provocare. Radu Burnete semnalează riscurile determinate de evoluțiile regionale și globale (inclusiv majorarea prețului la energie sau lipsa materiei prime pentru anumite industrii), dezechilibrele de pe piața forței de muncă și nevoia tot mai acută a unor specializări multiple ale angajaților. În plus, competențele digitale ale acestora vor deveni obligatorii.
1. Europa Liberă: Ce s-a schimbat pe piața muncii de la începutul pandemiei în industriile pe care le reprezentați?
Radu Burnete: „Primul lucru care s-a schimbat este telemunca. Dacă înainte 1-2% din angajați lucrau de la distanță în România, am avut perioade, în timpul pandemiei, când mai mult de o treime din forța de muncă a lucrat de acasă. Valul IV ne readuce în logica muncii de la distanță tocmai când companiile își doreau o revenire parțială la birou. Chiar dacă știm deja cu toții că nu ne vom întoarce la situație de dinainte de 2020, cele mai multe companii și cei mai mulți angajați par să se îndrepte către un sistem hibrid în care se lucrează și de acasă și de la birou. Cred că mai toată lumea s-a convins că nu merge doar de la distanță".
Economia globală are foarte multe puncte de tensiune acum. Există multe lucruri care pot merge prost și să ajungem într-o recesiune sau cu o inflație mai greu de controlat.
2. Europa Liberă: Care va fi influența valului patru piața muncii?
Radu Burnete: „Valul IV prelungește incertitudinea, ceea ce este rău pentru toată lumea. În loc ca angajații și companiile să știe cum arată programul de lucru pe termen mediu, acum suntem din nou față în față cu incertitudinea și trebuie să decidem de la o săptămâna la altă, în funcție de evoluția pandemiei.O noutate introdusă cu ocazia pandemiei este un cuvânt în germană: kurzarbeit. Nimic complicat. În cazul în care o companie trebuie să reducă neașteptat activitatea ea poate reduce și timpul de lucru al oamenilor și-i plătește pentru cât lucrează. Diferența este acoperită într-o proporție semnificativă de stat".
3. Europa Liberă: Care sunt semnalele din industriile pe care le reprezentați în privința stabilității locului de muncă?
Radu Burnete: „Pe de o parte, vedem că pandemia a adâncit deficitul cu forța de muncă din multe sectoare ale economiei fie că vorbim de oameni din linia întâi (retail, transport, producție), care au simțit cel mai puternic presiunea, fie că vorbim de IT sau servicii unde telemunca permite unor companii din alte țări să recruteze cu mai mare ușurință. Astfel că aici văd mai degrabă oportunități de angajare. De cealaltă parte vedem trei lucruri: restricțiile impuse în continuare de pandemie în anumite industrii, creșterea costurilor cu energia și problemele de pe lanțurile de aprovizionare globale. Oricare dintre acestea trei poate duce la falimente sau suspendări mai scurte sau mai lungi ale activității. Uneori, asta poate însemna disponibilizare, iar trecerea de la o industrie la alta sau de la o meserie la alta nu se poate face peste noapte".
4. Europa Liberă: Industria auto este deja în derivă din cauza lipsei unor materii prime. Cum se va reflecta asta în perioada următoare?
Radu Burnete: „La nivel global industria auto estimează că aceste probleme cu materiile prime și cu unele componente electronice se vor întinde și în 2022. Deci și local ne vom confrunta cu ele, ceea ce va însemna reduceri ale activității sau oprirea producției uneori. Ați văzut că atât Dacia, cât și Ford sunt forțate să oprească din când în când producția. Nu au ce face.
Problema asta este însă dincolo de industria auto. Lanțurile globale de aprovizionare (cu orice) sunt întinse la maximum și avem toate semnalele că unele vor ceda și nu vor face față. Economia globală nu este un motor care poate fi pornit și oprit la cheie. Oprirea a fost necesară ca să salvăm vieți. Pornirea este acum dificilă. Eu cred că mai multe industrii locale se vor confrunta cu lipsa unor materii sau componente cel puțin pe termen scurt. Din păcate trebuie să fim pregătiți să facem față acestei posibilități.
5. Europa Liberă: Câștigul salarial în august 2021, ultima lună pentru care Institutul Național de Statistică a furnizat date, este în scădere în condițiile în care inflația este galopantă. Va continua această tendință?
Radu Burnete: „N-aș spune că e galopantă, dar este semnificativ mai mare decât cea cu care eram obișnuiți. Este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla cu inflația și cu economia globală pentru că România nu este o oază.
Așteptarea multor economiști este ca acest puseu de inflație care vine în principiu din costul materiilor prime, presiunea pe lanțurile de aprovizionare și prețul tot mai mare al energiei să fie de scurtă durată, economia să se așeze treptat și atunci cred că vom recupera repede aceste pierderi. Sunt însă foarte mulți de dacă. Economia globală are foarte multe puncte de tensiune acum. Există multe lucruri care pot merge prost și să ajungem într-o recesiune sau cu o inflație mai greu de controlat. Deocamdată nu suntem acolo, dar nici motive să răsuflăm ușurați nu prea avem. Dacă avem o recesiune veniturile tuturor vor scădea".
6. 2. Europa Liberă: Care va fi în mod concret influența valului patru pe piața muncii? Cum este privită munca de la distanță? Care sunt industriile care preferă acest mod de lucru?
Radu Burnete: „După entuziasmul inițial a devenit clar pentru toată lumea că și munca la distanță, ca toate instrumentele, are avantaje și dezavantaje. Ea poate fi comodă pentru angajați în multe situații. Ședințe pentru care ai fi pierdut 2 ore pe drumuri acum le poți rezolva în 30 de minute. Ea deschide posibilitatea unor colaborări care să nu mai fie condiționate de apropierea geografică. Poți foarte bine să faci din Arad contabilitatea unei firme din București. Sunt multe exemple. Pe de altă parte, apropierea are și ea avantajele ei. Tinerii sau cei nou-veniți nu pot fi integrați cu ușurință într-o comunitate de la distanță.
O particularitate a României este că structura noastră economică nu permită încă un grad foarte mare de telemuncă.Radu Burnete
Așa cum vedem și în cazul rețelelor sociale, conexiunea digitală poate duce la reducerea empatiei, la tribalizare și trivializare sau la forme de deconectare socială. Nu cred că ne dorim așa ceva. Oamenii moderați, angajatori sau angajați cu care discut eu înțeleg asta și caută niște echilibre. Spun echilibre pentru că ele pot fi diferite de la industrie la industrie. O particularitate a României este că structura noastră economică nu permită încă un grad foarte mare de telemuncă. Economia noastră are o pondere industrială mare (nu e ca în povestea cu ne-am vândut fabricile). La fel agricultura și serviciile de primă liniei care nu pot fi oferite de la distanță. Dacă ne uităm așa din avion probabil că doar o treime din companiile din România pot utiliza pe scară largă munca la distanță. Asta se va schimba cu trecerea timpului".
7. Europa Liberă: Care va fi influența valului patru piața muncii? Cum s-a schimbat disponibilitatea angajatului în ceea ce privește deplasarea la locul de muncă?
Radu Burnete: „Cei mai mulți angajați nu își mai doresc să lucreze 5 zile pe săptămâna de la birou. Sau își doresc să aibă mai multă flexibilitate în a alege dacă și când vin la birou. Asta este cert. Există și cazuri extreme de oameni care preferă să lucreze doar de acasă de acum înainte și pentru totdeauna. Eu cred că este o mare greșeală care va accentua toate problemele generate de rețelele sociale. Ne întoarcem la antici. Moderația în toate este o virtute".
8. Europa Liberă: Care este tipologia angajatului care va avea succes în perioada următoare?
Radu Burnete: „Cred că urmează cel puțin un deceniu dominat de incertitudine. Vor avea succes oamenii care nu se tem de schimbare și care nu își propun să aibă același loc de muncă toată viața. Cei care înțeleg că și dacă locul rămâne același (să zicem aceeași companie) este puțin probabil că vor putea face aceeași muncă în următoarele trei decenii. Lucrurile se schimbă prea repede. Trebuie să faci efortul de a învăța ceva nou, de a ține pasul cu digitalizarea și cu societatea informațională".
9. Europa Liberă: Care sunt abilitățile si deprinderile pe care ar trebui să și le dezvolte angajații pentru a avea o siguranță a locului de muncă?
Radu Burnete: „Pentru foarte multă vreme s-a tot spus în România că școala nu dezvoltă 'abilități practice'. Copiii ies din școală și nu știu o meserie, nu știu să facă ceva practic. Din zona de business s-a repetat chestia asta la nesfârșit. Am zis-o și eu de foarte multe ori. M-am răzgândit. Cred că este o prostie. Lumea este prea complexă și prea incertă ca școala să îți dea anumite abilități practice pe care să le folosești o viață întreagă. Perioada asta de predictibilitate și stabilitate de după al Doilea Război este o particularitate istorică. Nu se va mai repeta curând. Rostul școlii este să producă indivizi educați, autonomi și etici care știu să învețe singuri și să rezolve probleme. Sunt ușor filozofic, dar este singura cale".
10. Europa Liberă: Să ne așteptăm la o schimbare majoră în privința cerințelor angajatorilor?
Radu Burnete: „Mi-e foarte greu să răspund fiindcă sunt foarte multe feluri de angajatori și sectoare. Aș spune totuși ceva pentru că mă amuză când încă văd pe CV-uri că oamenii își trec acolo că au aptitudini de a utiliza Word, Excel, internetul. Chestia asta este și semnul că avem încă foarte mulți oameni care nu stau foarte bine la competențele digitală și asta a fost trecută multă vreme cu vederea la angajare. Asta cred că se va schimba rapid dacă nu cumva s-a schimbat deja. Angajatorul va presupune că ai aceste competențe așa cum va presupune să știi limba română sau că respiri. Nu le ai, nu te vei putea angaja decât în foarte puține locuri. Iar acesta trebuie să fie un semnal de alarmă mai ales pentru oamenii care sunt în a doua jumătate a vieții lor profesionale și care presupun că vor putea evita aceste instrumente digitale încă vreo 15-20 de ani. Imposibil. Dacă totuși imposibilul se întâmplă datorită deficitului de forță de muncă (când accepți orice angajați fiindcă nu ai de ales) lipsa de aptitudini digitale va duce la scăderea productivității economiei noastre. Avem de reflectat la asta".
