Linkuri accesibilitate

Muntele vrăjit: Davos, locul unde Trump și Bolsonaro se întâlnesc cu Greta Thunberg. Revista presei europene


Snipers elvețieni în Davos

Începe o săptămână complicată, cea a slujbei anuale de la Davos, combinată și cu rezultatele întâlnirii de ieri, duminică, de la Berlin, unde s-a căutat o soluționare, sau o înghețare, fie și provizorie, a conflictului din Libia.

Unsprezece șefi de guverne s-au reunit acolo, pentru țările mediteraneene care sunt Italia și Grecia, războiul civil din Libia fiind la fel de important ca și cum s-ar întâmpla în curtea din spate, cu toată lumea riscând în orice moment să sară peste gard și să se refugieze la tine.

În capitala Italiei, la Roma, La Repubblica anunță că toți participanții de la întâlnirea la vârf de la Berlin aprobă decizia finală. E vorba de o propunere de încetare a focului și acceptarea unei misiuni internaționale. „Nu am rezolvat toate problemele", a spus Merkel, „dar am creat spiritul unei soluții, baza pentru a lăsa locul unei rezolvări din partea ONU".

Corriere della Sera vorbește despre un mini-armistițiu, iar La Stampa menționează că rămân divergențe majore între cei doi principali lideri din Libia, Sarraj și Haftar.

În Germania, Süddeutsche Zeitung detaliază promisiunea implicării Uniunii Europene, în vreme ce conservatorul cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung prezintă cele cincisprezece puncte ale planului de pace decis duminică la Berlin.

În Berlin, cotidianul german al stângii extreme Tageszeitung recunoaște că pacea în Libia nu va putea veni fără o intervenție exterioară și vorbește apreciativ despre viitoarele forțe de pace, Friedenstruppeneuropene din Libia.

De altfel, șeful diplomației UE Josep Borrell nu a exclus, într-un interviu cu Speigel, posibilitatea trimiterii unei misiuni europene de pace în Libia.

În schimb, Neue Zurcher Zeitung, din Elveția, scrie că dușmănia între principalii protagoniști ai conflictului din Libia rămâne atât de mare, încât la Berlin ei nici nu au acceptat să fie în aceeași încăpere.

Davos, Muntele vrăjit pe cale de a se topi

Neue Zurcher Zeitung mai scrie și despre "Forumul Economic Mondial", pentru că astăzi a început, pentru a cincizecea oară, mașinăria anuală de la Davos. Până în 1971, Davos a fost doar un târg alpin, o stațiune elvețiană cunoscută pentu a fi fost decorul romanului lui Thomas Mann pentru romanul lui Muntele vrăjit. Mulțumită muncii neîncetate și a ceea ce americanii numesc chutzpah a unui singur om, un fost profesor local numit Klaus Schwab, Davos a devenit cel mai exclusiv club de pe planetă, locul unde, odată pe an, în timpul „World Economic Forum" cei mai bogați și mai celebri oameni de pe planetă, unde prin holurile hotelurilor se pot freca unul de altul Angela Merkel, Bill Gates, Trump, Bolsonaro sau Paolo Coelho.

La Tribune de Genève ne spune cum activiștii și-au început marșul spre Davos, și cum, în paralel cu aceasta, începe o anchetă, care depășește Elveția și devine internațională, aceea a bijuteriilor De Grisogono, amestecate într-o afacere cu fonduri publice și cu familia președintelui Angolei.

La Davos, însă, cum o rezumă Times, anul acesta Trump și Bolsonaro se vor întâlni cu Greta Thunberg. Și Trump și Greta Thunberg au mai fost acolo. Pe atunci, însă, cei doi nu vorbiseră încă public unul despre altul, iar președintele Braziliei Bolsonaro nu o făcuse încă pe activista suedeză o piralha, o „mucoasă” (vezi aici despre posibilele traduceri ale termenului în principalele limbi europene). The Local, în Elveția relatează despre manifestația din Lausanne la care Greta Thunberg a participat deja vineri.

“După un an de călduri extreme, incendii scăpate de sub control și calotă polară care se topește, chestiunile legate de mediu sunt plasate printre cele cinci riscuri pe termen lung cu care se confruntă economia mondială”, scrie The Times, principalul cotidian conservator britanic.

The Guardian, la Londra, anticipează că întreaga reuniune de la Davos va fi despre climă, dar că Trump nu va recunoaște asta.

BBC oferă cifrele reuniunii de la Davos de anul acesta: și precizează că pentru a ajunge acolo trebuie să fii invitat, altminteri costul se poate ridica la aproape jumătate de milion de lire sterline.

Ce este potlatch-ul și de ce proprietatea poate fi o frână în calea economiei

Cum este când obsesia cu posedarea locuinței e contestată chiar din templul neoliberalismului? „Înspăimântătoarea eroare cu proprietatea” (The horrible housing blunder) este titlul editorialului și al anchetei centrale din ultimului număr al săptămânalului britanic The Economist, revista cea mai citită atât la Davos, cât și de către mediile financiare din City de la Londra.

Din partea acestui foarte conservativ săptămânal, pe care extrem-stângista publicație franceză echivalentă Le Monde Diplomatique îl acuza de a fi una din cele mai reacționare publicații neoliberale, o asemenea anchetă în care The Economist deplânge obsesia cu proprietatea locuințelor poate stârni consternare.

The Economist scrie că obsesia cu proprietatea a ucis tendința spre antreprenoriat și aventurismul economic al tinerilor capitaliști și a blocat energiile economice ale Occidentului. Aici intrăm într-o dispută de fond, morală mai mult decât economică, cu tot ceea ce înseamnă ideologia românească contemporană a pieței, cum am mai scris-o chiar astăzi, vorbind despre ce este potlatch-ul și de ce proprietatea poate fi o frână în calea economiei.

Tot The Economist, care a ieșit în weekend, după moartea filozofului și eseistului conservator britanic Roger Scruton, publică abia acum, fiind un săptămânal, la rubrica necrologică, un portret foarte nuanțat al acestuia, ale cărui opinii despre potlatch nu le cunoaștem.

Într-un portret impregnat de lirism și nostalgie pentru un om autentic și care nu s-a temut de controverse, găsim și confirmarea autenticității episodului cu reclama ascunsă pentru tabac.

The Economist îi atribuie o oarecare naivitate, ca atunci când el se mira că este criticat pentru că afirmase că homosexualitatea, ca și incestul, au fost stigmatizate pentru că amenință supraviețuirea speciei umane.

El s-a arătat însă mai puțin naiv atunci când, în 2002, cum amintește The Economist, a căutat să plaseze articole în favoarea fumatului în mai multe publicații, în vreme ce primea o plată de la Japan Tobacco. Iată un om care înțelesese fundamentele economiei moderne și care, poate, și-ar fi avut locul printre invitații de la Davos.

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG