Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să nu îi mai acrediteze la minister pe doi vechi jurnaliști pe domeniul justiției, Ionela Arcanu (Realitatea TV) și Ovidiu Oanță (Pro TV), sub pretextul că aceștia nu respectă „regulile de conduită” și că astfel aceștia „ar împiedica desfăşurarea normala a activităţii autorităţii publice”. Între timp, în privința lui Oanță, ministrul s-a răzgândit și l-a reacreditat la minister, după intervenția premierului Viorica Dăncilă.
Ionela Arcanu este însă în continuare interzisă la Ministerul Justiției, din dispoziția lui Tudorel Toader. „L-am enervat cu întrebările”, a spus Ionela Arcanu pentru Europa Liberă. Decizia lui Toader poate fi atacată în justiție, iar postul Realitatea TV ar intenționa să facă acest lucru.
Aceste măsuri luate împotriva ziariștilor incomozi puterii nu sunt o noutate pentru guvernele PSD, însă constituie o premieră în ultimii 15-20 de ani. În vremea guvernării Adrian Năstase, interzicerea unor jurnaliști prea insistenți cu întrebările incomode era o practică frecventă.
„După 2005, nu mai țin minte să se fi întâmplat retrageri de acreditări, mai ales la jurnaliști care vin de la media mainstream. Au mai existat probleme la acordarea acreditărilor pentru bloggeri”, spune Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), pentru Europa Liberă.
De altfel, presiunea partidului de guvernământ asupra redacțiilor este exercitată și acum, informal, uneori prin intermediul consilierului de imagine al guvernului, Anca Alexandrescu, și a echipei sale, conform unor jurnaliști care s-au confruntat cu astfel de probleme. Există cazuri când reporteri de televiziune au primit dispoziții să nu mai deranjeze cu întrebările și să nu mai fie agresivi cu liderul PSD Liviu Dragnea sau cu oficialii Guvernului. În unele cazuri, ei au fost retrași temporar de pe domeniile lor.
Cel mai recent scandal în acest sens, izbucnit în public, a fost la postul public TVR, unde reporterul Andreea Dumitrescu, acreditată în Parlament și la PSD, a fost retrasă de șefa ei de pe aceste domenii, pentru că era „prea agresivă”. Jurnalista a demisionat și a sesizat Comisia de Etică a postului public.
Ioana Avădani: „A-l deranja pe domnul Toader nu înseamnă să tulburi activitatea instituției”
„Avem un acut sentiment de deja-vu și nu este plăcut deloc. Ce este deranjant e că asistăm la o interpretare ad-personam a legii, exact din zona din care ne-am aștepta ca legea să fie respectată și înțeleasă cum trebuie”, spune Ioana Avădani.
Tudorel Toader a invocat, în măsura luată împotriva celor doi jurnaliști, articolul 18, alineatul 3, din legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Acest articol arată că o autoritate publică poate refuza sau retrage acreditarea unui jurnalist, „numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă”.
„A-l deranja pe domnul Toader nu înseamnă să tulburi activitatea instituției. Datoria jurnalistului este să pună întrebări, este meseria lui. Faptul că domnul Toader invocă în decizia lui un cod de conduită pe care l-a impus mă pune pe gânduri”, consideră Ioana Avădani.
Într-adevăr, ministrul Tudorel Toader și-a justificat măsurile pe contul de Facebook: „În documentele de acreditare la MJ, există o clauză prin care se prevede - mă angajez să respect regulile de conduită. În repetate rânduri, am făcut apel pentru respectarea respectivei clauze!”.
Toader a insistat chiar, încercând să sugereze că cele două posturi TV ar putea să trimită alți jurnaliști în locul celor doi interziși: „Un post tv nu își exercită libertatea de informare doar prin intermediul cuiva care nu înțelege să respecte regulile minimale”.
Autoritățile române mai au o înțelegere corectă a meseriei de jurnalist?Ioana Avădani, directoare CJI
În toată această discuție, mai există și alte probleme, spune Ioana Avădani. Prima se referă la nevoia de poziție oficială din partea instituțiilor de presă: „Unde sunt responsabilii editoriali ai acestor ziariști? Unde este protestul lor? Unde este protestul industriei? Pentru că solidaritatea jurnaliștilor știm cum funcționează. Dar ar trebui să existe un protest al angajatorilor, pentru că aceștia nu au fost expulzați în nume personal, ei reprezintă niște organizații de presă”.
A doua problemă, socotește Ioana Avădani, este proasta înțelegere de către autorități a meseriei de jurnalist: „Pun aici în aceeași oală discuțiile cu jandarmii, de astă vară, când spuneau că oricine își poate agăța o legitimație de gât, asta nu îl face jurnalist. Este adevărat că meseria s-a schimbat. Dar să apari acum, în 2019, și să spui, ca Jandarmeria, că jurnalistul este cel care are un contract de muncă înseamnă că ești desprins de realitate”.
Ionela Arcanu este cunoscută pentru întrebările insistente și punctuale, la obiect, pe care i le adresează lui Toader. „De doi ani, de când a preluat mandatul de ministru al Justiției, nu a fost O DATĂ dispus să îmi răspundă concret și complet la vreo întrebare. S-a fâstâcit, mi-a întors spatele, dar refuzul de a-mi reînnoi acreditarea a întrecut orice limită”, a scris Arcanu pe contul ei de Facebook.
Ovidiu Oanță este și el un jurnalist-veteran în domeniul justiției. „Tudorel Toader mi-a spus că îmi va interzice accesul în minister, revoltat de întrebările mele deranjante!”, a scris Oanță pe contul său de Facebook. În aceeași zi, însă, Tudorel Toader s-a răzgândit în privința acestuia, după ce „doamna premier m-a rugat să îl reacreditez“, conform Hotnews.
