Scăderea natalității este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă societatea românească în ultimele două decenii, avertizează de specialiștii. Iar efectele, la care se adaugă migrația masivă, se văd deja în scăderea populației României cu peste 1,1 milioane de locuitori între cele două recensăminte din 2011 și 2022.
Tendința descrescătoare a numărului de nou născuți va duce la o depopulare masivă a României, în următoarele decenii, potrivit estimărilor.
2023 - 73.804 nou născuți în primele 6 luni
Institutul Național de Statistică a publicat, pe 10 august, datele provizorii privind mișcarea naturală a populației, în luna iunie din 2023, ceea ce dă o imagine asupra fenomenului în primul semestru din an.
Astfel, în iunie 2023 s-a înregistrat nașterea a 12.320 copii, cu 922 mai puțini copii decât în luna mai 2023. Luna cu cele mai multe nașteri a fost ianuarie, 13.881.
Pe de altă parte, numărul de decese în primele 6 luni din 2023, a fost cel mai mic din ultimii 10 ani, 124.195.
În 2020, 2021 și 2022, numărul de decese a fost mai mare decât media anilor anterior, în contextul epidemiei de COVID, explică INSSE.
Cu toate acestea, sporul natural s-a menținut negativ (-5.833) în luna iunie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,5 ori mai mare decât cel al născuților-vii. Statistica pe 6 luni arată un spor natural negativ de -50.391, numărul deceselor fiind de 1.68 de ori mai mare decât cel al nașterilor.
România, în declin demografic accentuat
În 1888, conform datelor statistice reconstituite de INSSE, într-o lucrare publicată în 2021, în toate regiunile care alcătuiesc acum România, trăiau aproape 9.7 milioane de oameni și s-au născut 417.000 de copii. În 1920, în același teritoriu actual trăiau aproximativ 12,3 milioane de locuitori și se nășteau 418.807 copii.
Cel mai mare număr de nașteri, după al doilea război mondial, s-a înregistat în 1967, 527.764 de copii. Boom-ul demografic din 1967 a venit după ce natalitatea scăzuse accentuat începând cu anul 1960. Comuniștii au interzis avorturile și s-a născut generația denumită a „decrețeilor”.
Din datele existente în Anuarul Statistic al RSR, din 1968, reiese că și în acea perioadă de scădere a natalității, numărul de nașteri era aproape dublu decât în ultimii ani.
După Revoluție, liberalizarea avorturilor a dus la o scădere accentuată a natalității, în perioada 1990-2010, „de la 13,6 născuţi-vii la 1000 locuitori (1990) la 9,9 născuţi-vii la 1000 locuitori (2010)”, conform INSSE.
În 2022, au venit pe lume 171.132 de copii. Adică de 3 ori mai puțin decât în 1967. Și cu o treime mai puțin decât în 2013.
Într-un studiu privind evoluția natalității în România, publicat de Institutul Național de Statistică, specialiștii au făcut și proiecții demografice luând în calcul diverse ipoteze, privind rata fertilității, adică numărul de copii născut de o femeie.
Declinul demografic ar putea fi oprit doar dacă acest număr va fi mai mare de 2,1.
Redresarea fertilităţii ar reprezinta, în opinia specialiștilor, singura opţiune în măsură să ducă la ameliorarea situaţiei demografice a României şi, eventual, la oprirea declinului demografic în viitor.
„O rată a fertilităţii de 1,5 (prima ipoteză) nu face decât să diminueze proporţiile declinului demografic, în anul 2050 populaţia României urmând să numere 14 milioane locuitori. Rata fertilităţii de 2,1 (ipoteza a doua) stopează declinul şi asigură redresarea situaţiei, în anul 2050 populaţia României ajungând la 15 milioane locuitori”, se menționează în studiu.
