Stoltenberg: Bugetul comun al NATO va crește
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, în timpul summitului de la Madrid, că statele membre NATO au convenit asupra unei creșteri semnificative a bugetului Alianței, scrie BBC.
Stoltenberg a descris summitul de la Madrid ca fiind unul „transformator”, afirmând în timpul unei conferințe de presă cu jurnaliștii că membrii NATO vor „investi mai mult împreună”. El a adăugat că Finlanda și Suedia vor semna tot joi protocoalele de aderare la NATO.
Întrebat dacă Alianța va întâmpina provocări cu atât de mulți membri cu viziuni diferite, Stoltenberg a afirmat că „vei găsi tot timpul diferențe, iar pentru mine asta nu este o slăbiciune...suntem națiuni democratice”.
Amenințările lui Medvedev
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a afirmat joi că, în anumite circumstanţe, sancţiunile împotriva Moscovei ar putea fi considerate un act de agresiune şi ar putea justifica un război, informează Reuters.
„Aş vrea să subliniez încă o dată că, în anumite circumstanţe, astfel de măsuri ostile ar putea fi de ademenea calificate drept un act de agresiune internaţională. Şi chiar un 'casus belli'", a declarat Medvedev, adăugând că Rusia are dreptul de a se apăra.
Rusia se confruntă cu un val de sancţiuni din partea ţărilor occidentale, ca răspuns la invazia declanşată pe 24 februarie asupra Ucrainei şi pe care Moscova o numeşte „operaţiune militară specială".
Dmitri Medvedev, care a fost o perioadă preşedinte al Rusiei şi era considerat de unii un liberal, a devenit unul dintre cei mai vocali susţinători ai războiului, făcând o serie de afirmaţii dure la adresa Occidentului.
Numai în urmă cu două zile, Dmitri Medvedev a declarat că orice intruziune în Peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial, iar la începutul lui iunie el şi-a exprimat într-un mod virulent „ura" faţă de „degeneraţii" care vor „moartea" Rusiei.
"Sunt adeseori întrebat de ce postarile mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt nişte nenorociţi şi degeneraţi", a spus el, potrivit Agerpres.
De asemenea, la 30 mai, Dmitri Medvedev a ameninţat pe contul său din Telegram că, în cazul unor lovituri cu rachete asupra unor oraşe ruseşti, Rusia ar putea riposta, lansând atacuri cu rachete asupra "centrelor unde se iau deciziile criminale", dintre care unele nu se află la Kiev.
Ucraina confirmă retragerea Rusiei de pe Insula Șerpilor
Oficialii ucraineni au confirmat că forțele rusești s-au retras din Insula Șerpilor. Șeful biroului președintelui Zelenski, Andrii Yermak, a declarat: „KABOOM! Nu mai sunt trupe rusești pe Insula Șerpilor. Forțele noastre armate au făcut o treabă excelentă”, a scris el pe Twitter, potrivit BBC.
„La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici”, a indicat anterior Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale.
Rușii și-au retras trupele de pe Insula Șerpilor
Armata rusă spune că și-a retras forțele de pe Insula Șerpilor, din Marea Neagră, lângă Odesa, informează AP.
Forțele ucrainene au anunțat în această dimineață că au distrus sistemul rusesc de rachete Panțir aflat pe Insula Șerpilor.
Mica insulă este o locație importantă din punct de vedere strategic în Marea Neagră și a devenit faimoasă la începutul invaziei, unde a avut loc un schimb de replici radio între forțele ucrainene și rusești, în care unei nave de război rusești i s-a spus „du-te dracului”.
