Summitul NATO de la Vilnius a dezvăluit relațiile reci ale alianței nu doar cu Rusia, dar și cu China.
La Vilnius, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a numit China un adversar, dar a declarat că provoacă din ce în ce mai mult ordinul internațional.
„Refuză să condamne războiul Rusiei împotriva Ucrainei, amenință Taiwanul și se mobilizează militar într-un mod substanțial”, a punctat Stoltenberg despre China.
„Orice acțiune care pune în pericol drepturile și interesele legitime ale Chinei va primi un răspuns ferm”, au răspuns chinezii.
La Vilnius, liderii NATO au elaborat o strategie pentru China împreună cu partenerii din Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.
Japonia, cel mai important dintre participanții indo-pacifici, nu caută însă să se alăture NATO, deși vrea să întărească legăturile cu alianța. Planurile de a deschide o reprezentanță NATO la Tokyo au fost amânate pe o perioadă nedeterminată. Japonia are un ambasador la NATO.
În comunicatul NATO elaborat la Vilnius, China este menționată scurt, dar clar:
„Ambițiile declarate ale Republicii Populare Chineze (RPC) și politicile lor coercitive ne provoacă interesele, securitatea și valorile. Rămânem deschiși dialogului constructiv cu RPC, inclusiv prin transparența reciprocă, cu scopul de a apăra interesele de securitate ale alianței. Continuăm să fim confruntați cu amenințări cibernetice, spațiale și hibride, precum și prin uzul malițios al noilor tehnologii”, transmite comunicatul NATO.
„RPC încearcă să controleze industriile și tehnologiile cheie, infrastructura critică, materialele strategice și lanțurile de aprovizionare. Se folosește de avantajul său economic pentru a crea dependențe strategice și a-și mări influența. Caută să submineze ordinea internațională bazată pe legi, inclusiv în domeniile spațial, cibernetic și maritim.”
Taiwanul nu a fost menționat în comunicatul NATO. Oficialii NATO precizează că Taiwanul nu se află în mandatul teritorial al alianței nord-atlantice.
Răspunsul purtătorului de cuvânt al ambasadei Chinei la UE a fost dur.
„Comunicatul summitului de la Vilnius este plin de retorică repetitivă cu ecouri ale mentalității Războiului Rece. Complet pe lângă realitate, comunicatul distorsionează aleatoriu poziția și politicile Chinei și o defăimează intenționat”, a răspuns reprezentantul Chinei.
Chinezii văd NATO ca un produs al Războiului Rece care are „un palmares prost în istorie” și este „plin de ipocrizie în ambiția sa pentru extindere și hegemonie”.
Adăugând că NATO devine amenințătoare prin declararea puterii sale militare și nucleare, chinezii spun că „tendința globală este de progres. Rugăm NATO să țină pasul cu timpurile.”
Înaintea summitului de la Vilnius, problema delicată a Chinei a apărut pe agenda celor de la NATO. China a fost recunoscută drept o provocare pentru securitate începând cu summitul de la Madrid din 2022, iar acum „politicile ambițioase și coercitive” ale Beijingului au apărut ca un element de „competiție sistemică” cu interesele alianței.
China rămâne, însă, un partener economic important, fiind destinația a 10% din exporturile UE. O cincime din importurile UE vin din China.
În special, liderii NATO privesc cu îngrijorare spre Taiwan, țară amenințată de ambițiile Chinei într-un mod similar cu relația Ucrainei față de Rusia.
„Beijingul se uită îndeaproape și învață lecții care i-ar putea influența viitoarele decizii”, declarase secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la începutul acestui an.
O altă sursă de îngrijorare dinspre China este amenințarea cibernetică și de dezinformare.
