Nava bulgară „Vezhen” a fost reținută duminică pe coasta suedeză, după ce Letonia a raportat anterior un cablu de fibră optică rupt în Marea Baltică.
Acest lucru a fost confirmat luni de proprietarul navei - compania de transport maritim Marina Bulgară (BMF). Procurorii suedezi au spus că investighează un posibil sabotaj. BMF a respins o astfel de versiune pentru echipajul său.
Vestea vine pe fondul numărului crescut de incidente de infrastructură deteriorată în Marea Baltică de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.
Europa Liberă Bulgaria a trimis întrebări despre cazul navei „Vezhen” către Ministerul Afacerilor Externe (MAF) bulgar, dar până la data publicării materialului nu a primit niciun răspuns. Ministerul a declarat că este în contact cu ambasada Bulgariei la Stockholm, fără a oferi alte detalii.
Ce s-a întâmplat
Duminică, Letonia a raportat că un cablu subacvatic de fibră optică între orașul leton Ventspils și insula suedeză Gotland a fost avariat în zona economică exclusivă a Suediei.
Potrivit autorităților letone, acest lucru s-a întâmplat cel mai probabil ca urmare a influenței externe.
Marina letonă a declarat că a trimis o barcă de patrulare pentru a inspecta o navă și că alte două sunt, de asemenea, investigate.
NATO a trimis și nave de patrulare în zonă, iar procurorii suedezi au deschis o anchetă preliminară pentru sabotaj.
Luni, BMF a confirmat că nava bulgară „Vezhen” , care navighează sub pavilionul Maltei, a fost escortată în apele suedeze de către Garda de Coastă suedeză.
Garda de Coastă suedeză a confirmat că urmează să fie la fața locului în apropierea navei, identificată ca nava sub pavilion maltez Vezhen, ancorată în apropierea portului Karlskrona.
Luni, poliția locală de securitate a declarat că autoritățile suedeze s-au urcat pe nava reținută pentru a începe o anchetă în acest caz.
Ce știm despre navă?
Nava de marfă Vezhen a fost construită în 2022 și este deținut de compania de transport maritim „Marina Bulgară” (BMF) .
Nava are un echipaj format din 8 ofițeri bulgari și 9 marinari cetățeni ai Myanmarului.
„Vezhen” este destinat transportului de mărfuri în vrac și a plecat din Ust-Luga în Rusia cu câteva zile mai devreme, scrie presa bulgară.
Europa Liberă a încercat să contacteze telefonic BMF pentru a confirma informațiile și a afla ce transportă nava, dar nu a reușit.
Datele de la serviciul de urmărire a navelor MarineTraffic au arătat că, după ce a fost escortată în apele suedeze, nava a aruncat ulterior ancora de pe baza navală suedeză din Karlskrona, sudul Suediei. Imagini de la TV4 din Suedia arată ancora sa deteriorată.
Ce spune compania „Marina Bulgară”.
Directorul Executiv al BMF, Alexander Kalchev, a declarat luni presei din Varna că acceptă posibilitatea ca „Vezhen” să fi provocat ruperea cablului, dar respinge posibilitatea unui sabotaj.
„În niciun caz, eu personal, nu cred că a fost un sabotaj sau orice altă acțiune din partea echipajului nostru”, a spus el.
Potrivit acestuia, nava a navigat sâmbătă seara „pe vreme extrem de rea – vânturi de sud-vest cu o forță de peste 25 de metri pe secundă”.
Potrivit lui Kalchev, nu a fost posibil să se inspecteze nava pe întuneric, iar dimineața în jurul orei 8:30, când vântul a încetat, echipajul a ieșit pe punte pentru a verifica dacă nu există avarii. El a constatat că ancora părea să fie târâtă.
Care au fost reacțiile?
Premierul leton Evika Silina a declarat că guvernul său se coordonează cu NATO și cu alte țări din regiunea Mării Baltice pentru a clarifica circumstanțele din jurul cazului.
„În prezent, desfășurăm o serie de acțiuni de investigație specifice, dar nu pot spune în ce constau acestea din cauza anchetei preliminare în curs”, a declarat procurorul superior suedez Mats Ljungqvist.
„Navele și aeronavele NATO lucrează împreună cu resursele naționale din țările Mării Baltice pentru a investiga și, dacă este necesar, pentru a lua măsuri”, a declarat duminică alianța de apărare.
Centrul de radio și televiziune de stat din Letonia (LVRTC), care operează cablul avariat, a declarat că va închiria o navă pentru a începe reparațiile, iar furnizorii de comunicații au trecut deja la rute de transmisie alternative.
De ce a intervenit NATO?
Statele baltice și NATO sunt în alertă pentru astfel de incidente, ca după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. cazurile de deteriorare a cablurilor de alimentare, a legăturilor de telecomunicații și a conductelor de gaz din Marea Baltică au devenit mai frecvente.
Săptămâna trecută, NATO a anunțat că va desfășura Garda Baltică - fregate, avioane de patrulare și drone navale - pentru a ajuta la protejarea infrastructurii critice din zonă.
Alianța a mai spus că își rezervă dreptul de a lua măsuri împotriva navelor suspectate că reprezintă o amenințare pentru securitate.
Ultimul incident de acest gen a avut loc în decembrie între Estonia și Finlanda. Apoi, petrolierul „Eagle S ”, care transportă petrol rusesc și navighează sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținut.
Potrivit poliției finlandeze, nava a avariat o linie electrică și patru cabluri de telecomunicații în timp ce își târa ancora pe fundul mării.
După acest caz, UE a declarat că va impune sancțiuni „flotei din umbră” a Rusiei, pe care Moscova o folosește pentru a eluda sancțiunile economice occidentale și pentru a continua să exporte petrol și alte materii prime în UE și în alte țări.
Potrivit experților, de la începutul războiului, Rusia a transferat proprietatea a zeci de tancuri deținute de companii de stat către companii înregistrate în alte țări.
Cel mai adesea, navele navighează sub steagurile Insulelor Cook, Gabon, Liberia, Malta, Panama.
Articol publicat de Svobodna Europa, serviciul bulgar al Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL)
