Linkuri accesibilitate

Kremlinul contra giganților high-tech | De ce au refuzat Google & Apple aplicația Navalnîi


Apple și Google au șters aplicația lui Alexei Navalnîi din magazinele online.

Asociații lui Alexei Navalnîi, criticul Kremlinului, aflat în prezent în închisoare, au fost dezamăgiți când Apple și Google au șters aplicația creată de opozantul președintelui Vladimir Putin.

Colegii lui Navalnîi au criticat companiile, spunând că cedează în fața presiunii Kremlinului.

Pedepse împotriva angajaților locali ai companiilor de tehnologie au fost propuse și în trecut, iar aplicarea acestui lucru nu este improbabilă nici acum.

„Nu cred că au de ales,” a spus Adam Segal, directorul programului pentru Politici Digitale și Securitatea Cibernetică din cadrul Consiliului pentru Afaceri Străine din New York, despre decizia celor două companii.

„Cu excepția cazului în care sunt dispuși să renunțe la piața din Rusia - ceea ce nu cred că sunt - nu cred că au o mulțime de pârghii pe cont propriu.”

Susținătorii libertății internetului sunt de părere că aceste companii ar trebui să lupte mai mult, mai ales că regimurile autoritare din întreaga lume sunt cu ochii pe ce se întâmplă în Rusia și ar putea copia tehnica Kremlinului.

„Chiar dacă companiile sunt preocupate pentru personalul din țară, acestea au, de asemenea, o responsabilitate de a respecta drepturile,” a scris Deborah Brown, cercetătoare și susținătoare a drepturilor digitale în cadrul Human Rights Watch.

Un cercetător specializat pe tehnologie și democrație care lucrează pentru Freedom House, Grant Baker, a spus că decizia luată de Google și Apple este una îngrijorătoare.

Totuși, Baker a spus că aceste companii se află într-o poziție complicată pentru că trebuie să asigure siguranța angajaților, încercând în același timp să își respecte obligațiile când vine vorba de respectarea libertăților omului.

Alexei Navalnîi și-a încurajat susținătorii să voteze cu opoziția partidului Rusia Unită.
Alexei Navalnîi și-a încurajat susținătorii să voteze cu opoziția partidului Rusia Unită.

Segal a mai spus că, din cauza tensiunilor din SUA în ceea ce privește libertatea internetului, aceste companii primesc acum mai puțină susținere decât ar fi primit în trecut într-un conflict cu un regim autoritar.

Nici Apple, nici Google nu au răspuns e-mailurilor și apelurilor jurnaliștilor Europei Libere.

Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze asupra deciziei companiilor de tehnologie. Tot ce a spus a fost că toți oamenii au dreptul să vorbească liber și că societățile „sunt împuternicite, nu amenințate” de exprimarea liberă, inclusiv de opiniile exprimate pe internet.

„Grupări Extremiste”

Cu săptămâni înainte de alegerile din septembrie pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei și cheia către puterea lui Putin, Moscova a început să pună presiune asupra companiilor din SUA, obligându-le să șteargă aplicații pe motiv că acestea ar promova activitățile organizaților extremiste.

Rusia a declarat în iunie că fundația anti-corupție a lui Navalnîi, dar și alte organizații, sunt grupări „extremiste”. Acestea au fost interzise prin lege iar activiștii pentru drepturile omului au spus că decizia a fost luată fără temei și motivată politic.

Odată ce propria lui mișcare a fost blocată de către stat, Navalnîi și-a încurajat susținătorii să voteze pentru oponenții partidului Rusia Unită.

Aplicația Smart Voting informa cetățenii despre care candidați aveau cele mai bune șanse de a înfrânge partidul preferat al Kremlinului.

Scopul aplicației era să taie, puțin câte puțin, din șansele Rusiei Unite de a menține majoritatea de două treimi în Duma, de care partidul are nevoie pentru a putea face amendamente constituționale fără susținerea altora dintre cei 450 de deputați.

Cerneala care dispare: încă un truc folosit la alegerile din Rusia?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:58 0:00

Apple și Google au refuzat să dea jos aplicația până în prima zi a alegerilor. Potrivit surselor, companiile au cedat când Rusia a reintrodus discuții despre pedepsirea angajaților locali.

Potrivit New York Times, autoritățile ruse au numit individual persoane angajate de către Google care vor fi urmărite penal dacă aplicația nu este ștearsă. AFP a citat o sursă Apple care a spus că angajații au fost amenințați cu arestul.

Vladimir Dzhabarov, membru al camerei superioare din parlamentul rus și ofițer al serviciilor de securitate, a spus, cu o zi înainte de alegeri, că Apple și Google comit infracțiuni și că toți cei care contribuie la încălcarea legii „vor fi pedepsiți”.

Analiștii spun că Rusia are multe avantaje în lupta împotriva platformelor de socializare și împotriva companiilor de tehnologie: mărimea populației și forța de cheltuială, competiția industriei tehnologice și lipsa de înțelegeri între democrații când vine vorba de reglementarea industriei.

Rusia este a 9-a cea mai mare țară din punct de vedere al populației și a 11-a din punct de vedere al producției economice. În plus, cetățenii sunt utilizatori activi ai internetului, cu peste 87 de milioane de oameni navigând spațiul online în fiecare zi.

Acest lucru înseamnă că țara este o piață importantă pentru companiile americane precum Apple, Google, Facebook și Twitter.

Rusia este a cincea cea mai mare piață pentru aplicația Instagram, deținută de Facebook.

În același timp, Rusia a mărit controlul asupra internetului și asupra rețelelor de socializare. În ultimii ani cetățenii ruși și-au îndreptat atenția tot mai mult către spațiul online ca sursă de știri.

În iulie, Putin a semnat o lege care le cere companiilor de securitate cu peste 500.000 de utilizatori în Rusia să numească reprezentativi în țară. Decizia ar putea părea inofensivă, dar acest lucru le-a dat autorităților posibilitatea de a da vina pe angajați pentru deciziile companiei nesusținute de guvern.

„Dacă ai un birou de reprezentanți, presiunea este deja acolo,” a spus Baker.

Rusia nu este singura și nici prima care implementează astfel de măsuri. Turcia, Indonezia și India, ale căror guverne, la fel ca Rusia, au devenit mai autoritare în ultimii ani, au trecut legi care le cer companiilor să aibă reprezentanți locali.

Brown, angajata Human Rights Watch, a scris că „valul legilor ‘luării de ostatici’ adoptate în mai multe țări (...) ar putea însemna că un val de cenzură susținută de companii se află la orizont.”

India, cea mai mare piață neexploatată de tehnologie din lume, a amenințat la începutul anului acesta că îi va închide pe angajații Twitter din țară dacă compania refuză să urmeze legile privind conținutul ilegal considerat periculos.

Dovedind importanța considerentelor economice, reprezentanții Facebook au încercat, anul trecut, să blocheze implementarea regulilor care interzic instigarea la ură în cazul unor politicieni extremiști indieni. Motivul excepției a fost că reprezentanților Facebook le era frică că blocajul ar putea face rău afacerii în țară.

Când companiile mari fac pe plac guvernelor, acest lucru se datorează, de obicei, mărimii pieței, a explicat Segal.

Alt element cheie când vine vorba de luarea deciziilor este dependența țărilor de platformele de socializare ale acestor companii.

În acest caz, Rusia are un avantaj față de alte țări precum Turcia, India sau Indonezia.

Platformele de socializare domestice ale Rusiei sunt o competiție importantă pentru giganții americani, lucru care îi oferă Kremlinului mai multe pârghii.

„Internet Suveran”

Aceste pârghii ar putea deveni din ce în ce mai importante pentru că guvernul condus de Putin aruncă cu bani în industria platformelor din țară.

O astfel de investiție se îndreaptă către RuTube, varianta rusească a YouTube și platforma folosită de Navalnîi pentru a expune corupția de la cel mai înalt nivel al guvernului rus.

Andrei Soldatov, un jurnalist specializat în tehnologie rusească, a spus că platformele precum YouTube nu mai sunt de neînlocuit.

„Poți să ai miliarde de utilizatori, dar dacă un guvern local se hotărăște să îți atace compania, niciunul dintre aceștia nu va face nimic în această privință,” a scris Soldatov.

Analiștii sunt de părere că dezbaterea internațională în ceea ce privește companiile de socializare, împreună cu tensiunile din interiorul Statelor Unite pe aceeași temă, contribuie la lupta Rusiei împotriva companiilor de tehnologie.

„Democrațiile liberale au dezbateri despre tipurile de conținut pe care îl permit, ce tipuri de conținut dau jos, ce este legal, ce este ilegal,” a spus Segal.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00

Turcia, membră NATO, a devenit tot mai agresivă în încercările de a cenzura platformele de socializare. 27% dintre cererile de ștergere a conținutului de pe Twitter provin de la conducerea din Ankara, depășind scorul de 20% al Rusiei, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei.

Din India au venit 6% dintre cererile de ștergere a conținutului, în timp ce mai puțin de 1% din SUA.

Potrivit lui Baker, abordarea de tip „laissez faire” a Statelor Unite din ultimii ani când vine vorba de reglementarea spațiului online a împuternicit alte țări - atât democratice cât și autoritare – să își implementeze propriile abordări. Baker crede că Washington ar trebui să joace un rol mai activ în construirea unui cadru legislativ.

„Țările democratice ar trebui să preia conducerea când vine vorba de acest lucru”, a spus el, adăugând că formarea unui cadru legislativ transparent pentru companiile de tehnologie nu va opri în întregime contravențiile guvernelor, dar „ar contribui, probabil, la un internet mai sigur și mai independent.”

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG