Libertatea internetului s-a deteriorat în 30 de țări și s-a îmbunătățit în doar 18. Numai 7 țări nu impun nici o măsură restrictivă asupra utilizatorilor, potrivit raportului: Canada, Costa Rica, Estonia, Franța, Islanda, Japonia și Marea Britanie.
Potrivit raportului Freedom House, intervențiile statului ar trebui să protejeze drepturile omului online. Democrațiile ar trebui să asigure utilizatorilor dreptul la exprimare liberă și dreptul la distribuirea informațiilor pentru a îi ține la socoteală pe cei puternici.
Printre cele mai semnificative deteriorări ale libertății la internet s-au înregistrat în Myanmar, Belarus și Uganda, unde statul a restricționat aceste libertăți în contextul crizelor electorale și constituționale.
Decăderea de 14 puncte a Myanmarului a fost cea mai mare scădere înregistrată de la primul raport publicat de Freedom House până astăzi.
Mai multe guverne au atacat companiile de tehnologie când vine vorba de drepturile utilizatorilor. Autoritățile din cel puțin 48 de țări au impus companiilor noi reguli în ceea ce privește folosirea datelor în ultimul an. Cenzurarea internetului a însemnat subjugarea libertății la exprimare.
Dreptul la exprimare liberă se află sub presiune, potrivit raportului. Mai mulți utilizatori au fost arestați pentru discurs non-violent de tip politic, social sau religios. Autoritățile din cel puțin 45 de țări sunt suspectate că ar fi obținut echipament sofisticat pentru a spiona populația. Printre aceste țări se numără și Ungaria. Programul Pegasus a fost folosit împotriva a doi jurnaliști care investigau corupția în relațiile Ungariei cu alte state.
Doar 21% dintre utilizatorii incluși în raport sunt considerați în întregime liberi de către Freedom House, pe când 39% nu sunt considerați liberi deloc. 28% sunt considerați parțial liberi. Raportul trage un semnal de alarmă legat de două țări europene: Ucraina, considerată parțial liberă și Belarus, țară lipsită de libertate când vine vorba de accesul la internet.
Belarus
Noua criza electorală din Belarus a însemnat o scădere de șapte puncte pentru scorul privind libertatea la internet. Liderul autoritar Alexandr Lukașenko s-a autodeclarat președinte pentru al șaselea mandat consecutiv în august 2020. Protestele pașnice organizate de cetățeni au fost întrerupte de forțele de ordine ale statului. Mai mulți oameni au fost răniți grav de către autorități.
Guvernul a restricționat accesul la internet ca urmare a protestelor, arestând activiști și folosind chiar forța împotriva ONG-știlor și a jurnaliștilor. Statul a cenzurat, de asemenea, rețelele sociale.
Programul represiv al lui Lukașenko a continuat și în 2021, când autoritățile au blocat platformele și site-urile TUT.by și Nasha Niva, două dintre cele mai mari platforme din țară.
În luna mai, autoritățile au oprit avionul lui Roman Protasevici, obligându-l pe acesta să aterizeze forțat pentru a îl aresta. Protasevici este fostul editor al canalului NEXTA de pe platforma Telegram.
Alte arestări au avut loc în Belarus pentru postări de pe platformele YouTube și Facebook.
China
Pentru al șaptelea an la rând, China înregistrează cel mai prost scor când vine vorba de libertatea pe internet. Autoritățile chineze au impus măsuri stricte, printre care și pedeapsa cu închisoarea.
Noua legislație chineză privind accesul la internet interzice insultele în mediul online la adresa „eroilor” statului. Baronul imobiliar, Ren Zhiqiang, a primit o pedeapsă cu închisoarea de 18 ani pentru că a criticat felul în care regimul lui Xi Jinping a tratat pandemia.
Pandemia de Covid-19 rămâne printre cele mai cenzurate subiecte. Autoritățile au atacat giganții din tehnologie, acuzând companiile de abuzuri legate de protecția datelor, însă aceste atacuri nu au fost decât o strategie pentru a concentra și mai multă putere în mâinile statului.
Mai multe conturi de pe platformele de socializare au fost șterse pentru postări de actualitate.
Raportul a acordat Chinei un scor de 10/100 când vine vorba de libertatea în mediul online. Țara impune printre cele mai multe măsuri restrictive – 9 tipuri diferite de măsuri - când vine vorba de accesul la internet.
SUA
Scorul Statelor Unite s-a aflat, de asemenea, în scădere pentru al cincilea an consecutiv. Informații false sau manipulatoare au continuat să se răspândească în spațiul online afectând până și recepția publicului pentru rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020. Însă, potrivit raportului, noua administrație a luat pașii necesari pentru îmbunătățirea protecției utilizatorilor.
Postările fostului președinte Donald Trump au mobilizat o mulțime de protestatari care au atacat Capitoliul, contestând rezultatele alegerilor la data de 6 ianuarie. Mai multe platforme sociale s-au văzut nevoite să îi restricționeze contul lui Donald Trump ca urmare a incidentului.
După protestele de la clădirea Capitoliului, administrația condusă de Joe Biden a început investigații asupra platformelor sociale străine precum TikTok și WeChat.
India
Accesul la internet a fost blocat în India de mai multe ori în lunile ianuarie și februarie când fermierii au organizat proteste împotriva unor reforme agriculturale. Unul dintre blocaje a afectat peste 50 de milioane de utilizatori în New Delhi.
Guvernul a blocat mai multe aplicații chineze ca urmare a unui conflict la granița Indiei cu China.
Două ONG-uri, Citizen Lab și Amnesty International, au descoperit două campanii de spionaj împotriva activistului indian Anand Teltumbde. Activistul a fost arestat mai târziu în luna aprilie 2020, în baza a unor informații extrase din telefonul acestuia.
Programele de spionaj cum sunt Pegasus și NetWire au fost folosite împotriva jurnaliștilor, activiștilor dar și a politicienilor de opoziție din India, conform Freedom House.
Turcia
Guvernul Turciei a introdus noi măsuri restrictive când vine vorba de accesul la internet începând cu octombrie 2020. Spre exemplu, platformele cu peste 1 milion de utilizatori sunt obligate să șteargă conținutului considerat „ofensiv” în cel mult 48 de ore de la înștiințare, altfel riscă amenzi sau blocaje.
Toate platformele care operează în Turcia sunt, de asemenea, obligate să angajeze un reprezentant regional sau să înființeze un birou local. Reprezentanții locali pot fi anchetați sau amendați dacă nu respectă regulile Turciei privind accesul la internet.
Legile restrictive au afectat opoziția politică, jurnaliștii dar și libertatea la exprimare a cetățenilor. Unele companii au promis însă că nu își vor schimba modul de operare în Turcia și nu vor restrânge din accesul la informații pentru utilizatori.
Rusia
Guvernul rus a impus un labirint de restricții și reguli pentru companiile internaționale care operează în țară. O lege din ianuarie 2021 a introdus amenzi pentru platformele de socializare care nu se supun sistemului de cenzură al Rusiei.
O altă lege obligă companiile să comunice și să se supună autorității de reglementare a comunicațiilor, Roskomnadzor.
În martie, autoritatea a restricționat traficul platformei Twitter pentru că aceasta nu a șters conținutul considerat „ilegal” legat de proteste și de arestul lui Alexei Navalnîi.
Rusia impuse 7 tipuri de măsuri diferite care restricționează accesul la internet. Scorul acordat de către Freedom House este de 30/100. Guvernul a arestat persoane pentru postări pe platformele Facebook, Instagram, YouTube, Twitter și Telegram.
Din punct de vedere al libertății la internet, Rusia nu este considerată deloc liberă de către Freedom House.
