Apelul a fost lansat luni, pe 4 martie, în Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU), de către ambasadorul Uniunii Europene (UE) la instituția internațională, Lotte Knudsen.
Ea a făcut apelul în numele celor 27 de state membre UE și al altor 16 țări, printre care Canada, Ucraina, Marea Britanie și SUA, transmite Reuters.
„Suntem revoltați de moartea politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi, pentru care responsabilitatea finală revine președintelui (Vladimir) Putin și autorităților ruse”, a spus Knudsen.
„Rusia trebuie să permită o anchetă internațională independentă și transparentă asupra circumstanțelor morții sale subite”, a continuat ea.
Fotogalerie | Mii de oameni au participat la înmormântarea lui Alexei Navalnîi
Cele peste 40 de țări s-au declarat profund preocupate de „reprimarea sistematică a societății civile”, scrie agenția France Presse (AFP).
Ele au cerut Rusiei să elibereze imediat și necondiționat toți prizonierii politici, apărătorii drepturilor omului, jurnaliştii și activiștii împotriva războiului reținuți pentru exercitarea pașnică a drepturilor omului și pentru că s-au opus războiului Rusiei în Ucraina.
„Solicităm Federației Ruse să pună capăt acestui climat de impunitate și să creeze un mediu sigur pentru opoziția politică și vocile critice”, se mai arată în declarație.
Totodată, statele care au lansat apelul prezentat ONU cer Rusiei să „elimine legislația opresivă și să pună capăt utilizării politice abuzive a sistemului judiciar”.
„Conducerea politică și autoritățile Rusiei trebuie să răspundă”, a mai declarat Lotte Knudsen.
Șeful Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Volker Turk, a spus că moartea lui Alexei Navalnîi accentuează îngrijorările legate de persecutarea sa.
El a subliniat că, în contextul alegerilor prezidențiale care vor avea luna aceasta în Rusia, autoritățile ruse au intensificat represiunile asupra vocilor opozante regimului, evidențiind că mai mulți potențiali candidați au fost opriți să o facă.
„De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, mii de politicieni, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, avocați și oameni care pur și simplu și-au spus părerea pe rețelele de socializare s-au confruntat cu acuzații administrative și penale, iar această tendință pare să se fi înrăutățit în ultimele luni", a spus Volker Turk în ședința Consiliul Drepturilor Omului din ONU.
El a cerut stoparea represiunii vocilor independente și a subliniat că viitorul țării „depinde de un spațiu deschis.”
Navalnîi, condus de mii de ruși pe ultimul drum
Alexei Navalnîi, cel mai vehement critic al președintelui Vladimir Putin, a murit pe 16 februarie, la 47 de ani, într-o închisoare cu regim dur de la Cercul Polar.
Mii de oameni au participat la înmormântarea opozantului rus, ignorând riscurile la care s-au expus, pe fondul unei prezențe masive a forțelor de ordine la eveniment.
Soția și copiii lui Navalnîi nu se află în Rusia, pentru siguranța lor. „Nu știu cum voi trăi fără tine, dar voi încerca să te fac fericit și mândru de mine, acolo sus”, a transmis văduva sa, Iulia Navalnaia.
Iulia Navalnaia a susținut săptămâna trecută un discurs emoționant în Parlamentul European, cerând ca Vladimir Putin să fie tras la răspundere pentru ce a făcut ţării vecine, Ucraina, şi pentru tot ce i-a făcut soţului său, Alexei.
„La ordinele lui Putin, Alexei a fost înfometat timp de trei ani, a fost închis într-o celulă mică, izolat de toată lumea, iar apoi a fost ucis. Această crimă publică a demonstrat că Putin poate face orice şi că nu se poate negocia cu el”, a spus Navalnaia în fața parlamentarilor europeni.
Până acum, Moscova a negat orice implicare a statului rus în moartea lui Alexei Navalnîi, care ar fi decedat, potrivit autorităților ruse, după ce i s-a făcut rău în timpul unei plimbări.
Comisia de Investigații din Rusia a anunțat că a lansat o anchetă procedurală asupra morții, Kremlinul anunțând că nu va da curs cererilor UE, mai notează Reuters.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
