Raj Tunaru, Lia Roberts, Bratianu-Cartof, Constantin Ninel Potârca, Constantin Mudava, Florin Mihai Nahorniac, Nuțu Anghelina, William Brînză, Mirel Mircea Amariței, Constantin Rotaru, Gheorghe Funar, Nati Meir, Teodor Meleșcanu, Dan Diaconescu, Ovidiu Cristian Iane, Remus Cernea, George Becali, Sorin Oprescu, Gheorghe Ciuhandu, Gheorghe Dinu, Marian Petre Miluț, Ovidiu Tudorici, Graziela Elena Bârlă, Aurel Rădulescu, Paul Lambrino, Nicolae Cerveni, Ioan Pop de Popa, Adrian Păunescu, Tudor Mohora, George Munteanu, Nicolae Militaru, Radu Câmpeanu, Constantin Niculescu și, ultima pe o listă incompletă, Elena Udrea.
Pe toți acești oameni, unii cu notorietate, alții iluștri necunoscuți, i-a apropiat dorința irealistă și nebunească de a fi președinte al României. În lumea posedaților de președinție un loc aparte îl ocupă Corneliu Vadim Tudor, care a candidat de cinci ori (1996, 2000, 2004, 2009, 2014). Apogeul l-a atins în anul 2000, când s-a plasat pe locul 2 în primul tur. A reușit să unească, împotriva lui, toate forțele politice, de la stânga la dreapta, asigurându-i victoria lui Ion Iliescu. Între tuse și junghi, românii au fost siliți să aleagă... oftica.
Revenind la berbecii noștri, nu se cunosc resorturile intime care îi împing pe acești oameni să ceară imposibilul, și de la ei și de la semenii lor. Să fie vorba de un instinct de inferioritate sublimat în instinct de superioritate? Nu știm. Iar psihiatria, care ar trebui să aibă o explicație, refuză rolul de unealtă politică. Cert este că spitalele de alienați sunt pline de napoleoni și de conducătorii „mari”, cu tentații totalitare. Și cu fiecare nou ciclu electoral o luăm de la capăt. Coaliția la putere, PSD-ALDE, e plină de agitați, unii periculoși, dornici de președinție.
Până de curând, prezidențiabilii PSD erau Eugen Teodorovici, Şerban Nicolae, Ecaterina Andronescu, Mihai Fifor și Liviu Pleşoianu. Urma ca partidul să hotărască ce, cum și cine în urma unor sondaje, desigur științifice, făcute de cei doi P ai partidului, Marius Pieleanu și Mirel Palada. Dar, indiferent de rezultate și de deciziile partidului, dacă nu va fi desemnat, Liviu Pleşoianu a anunțat că va candida ca independent. Preferatul Vioricăi Dăncilă părea a fi arătosul Orlando Teodorovici. L-a luat cu ea la mare, a jucat ping pong cu el, l-a amenințat în șagă că dacă o bate îl remaniază, l-a lăsat să intre cu picioare goale în valuri, pe scurt l-a umanizat. Orlando însuși, ieșit din spuma mării, a dat fuga la OSIM și și-a asigurat exclusivitatea sloganului #insistpentruromania, deși putea la fel de bine să spună #rezistpentruromânia sau, și mai bine, #narcisistpentruromânia.
În această foșgăială a apărut o necunoscută. Chiar Viorica Dăncilă. Care a anuțat sec vă „dacă partidul îmi va cere să candidez la prezidențiale, voi accepta ce spune partidul. Dacă nu există o altă opțiune care să ne ducă în turul 2 și să câștigăm, nu voi da înapoi. Nu vreau să dau impresia că sunt un om laș.”
Însă mișcarea aparent browniană din PSD pare un joc de glezne menit să tempereze pohtele aliatului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Care arde de nerăbdare să fie candidatul alianței și să devină președinte cu voturile alegătorilor și simpatizanților PSD. Tăriceanu pare convins că electoratul cu viziune liberală îl „obligă” să-și depună candidatura. Dar de la dorință la putință e o cale atât de lungă, iar deșertul nu poate fi traversat fără voturile stângii. Și PSD zice nu. Pe bună dreptate. Cum să-și silească alegătorii să voteze cu „luzerul” rușinos la alegerile europarlamentare și care a obținut la alegerile din 2014, când a candidat ca independent, un jenant 5%? Lespedea pe pohtele tăriceane a fost pusă de Mihai Fifor: „Cred că președintele Klaus Iohannis își dorește un tur doi cu PSD. O să îi oferim acest lucru și ne rezervăm dreptul să îl înfrângem.” Clar, cu PSD, nu cu ALDE! În disperare de cauză, Tăriceanu și-a întors fața spre Victor Ponta, însă pisicul nu prea are ce oferi, iar o alianță Pro România- ALDE pare unirea dintre două nevoi, una mică, alta mare.
În competiţia prezidenţială, în afară de candidații UDMR și PMP, fără impact major asupra rezultatelor, avem și inevitabilul lot de personaje pitorești: Ramona Ioana Bruynseels, reprezentanta partidului lui Dan Voiculescu, o damă care crede că pământul e plat ca o clătită; Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea; Ninel Peia, un transfug de la PSD și naționalist cu generali în coadă. Responsabil cu circul va fi Bogdan Stanoevici, care este chiar directorul Circului din Bucureşti.
În fine, până după alegeri, și anul acesta vom fi o țară de președinți.
Facebook Forum