Principalul blocaj în acest moment este premierul, din cauza căruia nu se poate parafa acordul dintre partide. Cîțu insistă ca el să fie nominalizarea pentru funcție, în timp ce PSD refuză categoric.
Negocierile pentru premier, blocate în Cîțu, descâlcite de Iohannis
Conflictul ar putea fi rezolvat într-o întâlnire Iohannis-Ciolacu-Cîțu- Kelemen, în care este de presupus că președintele va comunica numele premierului.
Pentru PSD funcția de premier nu este o linie roșie, dar nu poate ceda în timpul negocierilor pentru că semnalul ar fi de slăbiciune în fața PNL. De aici și propunerea unei variante de premierul „prin rotație", pe care însă, informal, chiar PSD o consideră nerealistă. Rotație sau nu, important e cine trage primul cartea. Iar PSD îl va lăsa pe Iohannis să facă asta.
Președintele îl vrea în funcție pe Nicolae Ciucă și nu pe Florin Cîțu, soluție agreată și de PSD, neoficial. Deși a insistat pe toate căile și a folosit toate stratagemele posibile pentru a obține susținerea PSD, Cîțu nu a reușit. Rezultatul a fost blocarea negocierilor, lucru spus cu subiect și predicat de liderul UDMR Kelemen Hunor. „Aici ne-am blocat. PNL nu acceptă ca PSD să vină cu propunere de premier, PSD nu acceptă PNL cu propunere de premier. Ambele partide vor și să fie președintele partidului”.
Susținut de Dan Vîlceanu, Cîțu încearcă să convingă PNL să mențină decizia BPN prin care șeful partidului este candidatul pentru funcția de premier. Chiar vineri dimineață a repetat că pe masă nu există altă variantă de premier, cum ar fi cea a lui Nicolae Ciucă. „Nu este vorba despre mine personal, ci despre guvernarea pentru România, să găsim o soluție să funcționeze până în 2024, să mergem mai departe cu un guvern cu puteri depline”, a spus Cîțu.
Situația a început să producă iritare chiar și în „echipa câștigătoare”, care a început să facă presiuni asupra lui Cîțu să-și schimbe abordarea, din informațiile Europei Libere. Primul semnal clar l-a dat chiar Rareș Bogdan, unul dintre cei mai fervenți și vocali susținători ai acestuia. „Nu ne blocăm într-un nume”, a spus el. Rareș Bogdan a mai precizat că PNL nu acceptă sistemul de rotație propus de PSD, pentru care nu există mandat din partea BPN.
Dacă desemnarea premierului se va face la finalul acestei săptămâni, se vor putea concretiza și următorii pași: portofoliile și numele miniștrilor. Mai mult, ar putea participa și viitorul premier la construcția cabinetului pe care îl va conduce, precum și la parafarea programului de guvernare. Absența șefului viitorului executiv de la negocieri este atipică.
Până cel târziu duminică, conducerile celor două partide vor să valideze premierul și programul de guvernare, aceasta în condițiile în care în divergență au rămas destule subiecte.
Majorările, bătute în cuie
S-au făcut însă pași în controversata chestiune a majorării pensiilor, salariilor și alocațiilor. PSD a propus 11% pentru creșterea pensiilor, ceea ce se încadrează în plafonul maxim de 12% anunțat de PNL.
„Am avut o discuţie extrem de constructivă. Am ajuns de acord şi pe principiul că trebuie să majorăm veniturile oamenilor, atât alocaţiile, cât şi salariul minim, salariile şi pensiile. (...) Noi am propus 11%, (...) am justificat de ce 11%, am făcut acel calcul cu inflaţia şi cu tot ce s-a întâmplat în ultimul an cu creşterea de preţuri", a declarat deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii.
Așa încât s-a bătut palma ca majorarea pensiilor să fie de 11% - pensia minimă se majorează de la 800 de lei la 1.000 de lei iar salariul minim va crește la 2.550 lei. Raluca Turcan a anunțat că s-a decis creșterea salariului minim de la 1 ianuarie.
PNRR, descentralizat la autoritățile locale
Controversata chestiune a renegocierii Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), anunțată de Marcel Ciolacu, s-a lămurit parțial. Se vor opera unele modificări pentru care nu ar mai fi nevoie de acordul Comisiei Europene, au declarat pentru Europa Liberă surse din PNL.
Proiectele vor fi descentralizate în sensul includerii Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), a Consiliilor Județene, ceea ce va da posibilitatea autorițăților locale să devină autorități contractante, adică să aibă un control asupra banilor.
PNL și PSD au mai decis plafonarea consultanței la cel mult 3% din proiectele finanțate din PNRR. Fostul ministru Cristian Ghinea, cel care a negociat la Bruxelles PNRR, susține însă că nu există prevăzute sume pentru consultanţă, ci doar asistenţă tehnică, sume care se ridică la cel mult 1%, acolo unde ministerele care ar trebui să implementeze proiectele au explicat că nu deţin experienţă în domeniu. „Poate are PSD experţi în hidrogen şi facem economie”, a transmis fostul ministru.
Impozitarea progresivă, armă cu două tăișuri în 2023
Nu s-a ajuns însă la un consens în ce privește introducerea impozitului progresiv. PNL apără baricada cotei unice, unul dintre puținele simboluri liberale rămase în picioare după ce partidul a cedat în fața „ciumei roșii”.
PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, transformat ad-hoc în editorialist, pledează „pentru taxe mai mari pentru bogați și beneficii pentru cei cu venituri reduse si medii”.
„Cine deţine vile impresionante cu piscină, cine îşi permite să aibă iaht şi schimbă an de an limuzinele de lux nu va suferi prea tare din pricina creşterii cu câteva procente a impozitului”, a scris Marcel Ciolacu. Susține că ideea nu i „s-a năzărit peste noapte” motiv pentru care va fi aplicată din 2023, pentru că „nu vrem să bruscăm economia și pe români”.
Marcel Ciolacu ar trebui să reflecteze asupra faptului că impozitul progresiv pe venit înseamnă o scădere de salariu, care ar putea lovi și în electoratul PSD, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
„PSD ar putea să fie într-o mare eroare, dacă aplică o impozitare progresivă electoratul PSD ar putea să fie cel mai atins pentru că sunt funcționari publici, din aparatul central sau local care câștigă mult și care vor fi nemulțumiți. Pentru că o cotă progresivă înseamnă o scădere de salariu. În acest moment salariile sunt mai mari la stat decât la privat. Nemulțumirile vor fi orientate fie către politicieni, fie către angajatori cărora li se va cere să compenseze această scădere de salariu prin restructurare de posturi”.
Amânarea despre care vorbește Marcel Ciolacu este binevenită, pentru că până în 2023, cu un an înaintea alegerilor, s-ar putea ca PNL și PSD să nu mai fie împreună la guvernare.
Disensiuni pe Justiție. Secția Specială, măr al discordiei?
La capitolul Justiție treburile sunt și mai încurcate. În primul rând, nu e clar cărui partid îi va reveni ministerul, unul avizator. PNL este decis să-l obțină el, miza fiind una importantă atât din punct de vedere al imaginii și mesajului în contextul acuzelor aduse de USR că liberalii și UDMR s-au opus desființării Secției Speciale și reparării legilor justiției, dar și pentru că președintele insistă pe acest minister, în joc fiind numirile procurorilor cu funcții înalte în parchete.
Ar trebui să cedeze la schimb ministerul Finanțelor, esențial din perspectiva împărțirii banilor, și pe care l-ar dori pentru Dan Vîlceanu, om loial lui Florin Cîțu. PSD e însă hotărât să obțină Finanțele din moment ce renunță la funcția de premier.
Dincolo însă de aceste dispute, între PNL și PSD există diferențe, cel puțin la nivel declarativ, dacă nu și pe fondul problemelor. „Am văzut cum a funcționat justiția fără SIIJ și am văzut cum funcționează cu SIIJ. Bine ar fi să facem SIIJ și mai funcțională", a spus Marcel Ciolacu.
De altfel, vineri dimineață, Ciolacu a venit cu precizări și mai clare: „Închidem MCV, dar nu desființăm SIIJ”. Este de așteptat ca vineri să fie o nouă întâlnire între delegațiile celor două partide.
Florin Cîțu spune însă că el a desființat Secția Specială în guvern și că este „momentul să spunem 'La revedere Liviu Dragnea'”. Cu toate acestea, întrebat dacă va fi de acord cu menținerea SIIJ, așa cum a anunțat PSD, Florin Cîțu a fost mult mai puțin tranșant: „Haideți să discutăm, să vedem, să negociem”.
Din delegația PSD fac parte Robert Cazanciuc, Titus Corlătean, Maya Teodoroiu iar din cea a PNL Alina Gorghiu și Iulia Scântei.
Consens pe Sănătate: testare extinsă
Introducerea certificatului pentru angajați este, deocamdată, în stand-by la Camera Deputaților după ce a fost respinsă de Senat cu voturile PSD. Pentru a nu fi acuzat că se opune certificatului verde, Alexandru Rafila, cel care se află în cărți pentru ministeriatul Sănătății, a propus soluții alternative în negocierile cu PNL pe programul de guvernare. A ajuns la înțelegere cu Nelu Tătaru, fostul ministru liberal.
Vor fi câteva măsuri care se vor aplica imediat: testarea gratuită a angajaților de la stat pentru o perioadă de 60 de zile, după care vor fi obligați să se vaccineze dacă vor certificatul verde, înființarea a o sută de noi centre de testare, acordarea asistenţei medicale ambulatorii.
