Linkuri accesibilitate

3 minute | Fuga refugiaților armeni, guvernul adoptă măsurile fiscale, generalul Rusiei de la Marea Neagră, ucis?


Doi copii din Nagorno-Karabah sunt nevoiți să își părăsească locuințele după ce controlul asupra enclavei a fost preluat de Azerbaidjan.
Doi copii din Nagorno-Karabah sunt nevoiți să își părăsească locuințele după ce controlul asupra enclavei a fost preluat de Azerbaidjan.

Comunitatea internațională e cu ochii pe Nagorno-Karabah, de unde cel puțin 6.500 de persoane fugiseră până aseară, după ce Azerbaidjanul a obținut controlul asupra regiunii. În România, guvernul își asumă astăzi răspunderea în Parlament pe măsurile fiscal-bugetare.

Bun găsit,

Iată cele mai importante subiecte:

  • Armenia avertizează că în regiunea Nagorno-Karabah are loc o epurare etnică după ce peste 6.500 de etnici armeni au plecat din enclava situată la granița cu Azerbaidjan.
  • Ucraina susține că a ucis mai mulți militari cu funcții de conducere din armata rusă în Peninsula Crimeea. Printre posibilele victime s-ar afla și comandatul operațiunilor de la Marea Neagră, Viktor Sokolov.
  • Guvernul a adoptat ieri pachetul de măsuri fiscal-bugetar menit să reducă deficitul bugetar și își va asuma astăzi răspunderea în fața Parlamentului.

Fuga din Nagorno-Karabah

„Mi-am construit casa timp de 30 de ani și singurul lucru pe care îl am cu mine este această geantă”, le-a spus reporterilor de la The Guardian o femeie din Nagorno-Karabah, la un centru pentru refugiați.

Gayane Shagants este unul dintre cei peste 6.500 de etnici armeni din regiunea disputată de Armenia și Azerbaidjan care a lăsat tot în urmă și au decis să plece.

Oficialii de la Erevan spun că în enclava în care locuiesc 120.000 de etnici armeni ar avea loc o adevărată epurare etnică. Oamenii au început să fugă înspre Armenia după ce Azerbaidjan a recăpătat controlul asupra regiunii, ca urmare a atacurilor din ultimele zile, iar separatiștii armeni au renunțat la arme.

Refugiații așteaptă după ce au trecut granița și au ajuns la un centru de înregistrare al ministerului armean de externe, lângă orașul de graniță Kornidzor, pe 25 septembrie 2023.
Refugiații așteaptă după ce au trecut granița și au ajuns la un centru de înregistrare al ministerului armean de externe, lângă orașul de graniță Kornidzor, pe 25 septembrie 2023.

Guvernul de la Erevan promite că îi va ajuta să se mute în Armenia pe cei care au rămas fără adăpost din cauza luptelor. Despre cei care vor rămâne în Nagorno-Karabah, guvernul din țara vecină, de la Baku, spune că vrea să îi reintegreze ca „cetăţeni egali”.

Între timp, în capitala regiunii, Stapanakert, a avut loc o explozie la o stație de carburant care a rănit grav peste 200 de persoane care așteptau la coadă pentru a alimenta. Potrivit BBC și The Guardian, cauza exploziei nu e clară.

Peste 140 de persoane au fost arestate ieri la Erevan după ce au protestat față de modul în care guvernul armean a gestionat situația din Nagorno-Karabah.

Sokolov, mort?

Ucraina susține că unul dintre cei mai importanți oameni din Armata Rusă, comandantul flotei de la Marea Neagră, Viktor Sokolov, ar fi mort.

Sokolov ar fi fost ucis, alături de alți 33 de ofițeri, într-un atac al Kievului asupra Peninsulei Crimeea ce a avut loc la finele săptămânii trecute, scriu marile publicații internaționale.

Armata ucraineană a declarat că atacul de vineri asupra sediului flotei ruse de la Marea Neagră din Sevastopol a fost programat să coincidă cu o întâlnire a oficialilor navali.

Viktor Sokolov.
Viktor Sokolov.

„După lovitura de la sediul flotei ruse de la Marea Neagră, 34 de ofițeri au murit, inclusiv comandantul flotei ruse de la Marea Neagră. Alți 105 ocupanți au fost răniți. Clădirea sediului nu poate fi restaurată”, au spus forțele speciale în aplicația de mesagerie Telegram.

Moscova nu a comentat informațiile, în timp ce publicațiile internaționale prezintă știrea doar în baza susținerilor Ucrainei – fără o confirmare independentă.

The Guardian notează că, având în vedere notorietatea lui Sokolov, în cazul în care acesta chiar a fost ucis, este puțin probabil ca Moscova să ascundă asta pentru mult timp.

Ziarul britanic a publicat azi-dimineață un interviu cu șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, care spune că se așteptă ca statele membre să înceapă negocierile de aderare a Ucrainei la UE încă din decembrie 2023.

Uniunea Europeană trebuie să înceapă un val major de schimbări pentru a se pregăti pentru sosirea Ucrainei ca stat membru, a spus Metsola.

Politico prezintă relațiile complicate dintre Germania și Polonia din cauza cererile numeroase de azil ce ajung la Berlin din țara vecină. Germania ar lua în calcul să impună controale la graniță.

Iar la Roma, guvernul a dat înapoi în privința taxării băncilor, care vor avea la dispoziție două modalități prin care vor putea să-și reducă sumele impozabile.

Măsurile fiscal-bugetare ale guvernului

La București, guvernul a adoptat ieri pachetul de măsuri fiscal-bugetare prin care își propune să adune 30 de miliarde de lei la buget până la finele anului, pentru a reduce deficitul bugetar.

„România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB”, a spus premierul după adoptarea proiectului. Ce nu e clar din declarația lui Marcel Ciolacu este cum noile prevederi vor aduce la buget totalul de 225 de miliarde de lei.

Prim-ministrul, împreună cu miniștrii, merg azi în Parlament pentru a-și asuma oficial răspunderea pe proiectul de lege. Ședința ar urma să aibă loc la ora 17:00. Ulterior, senatorii și deputații pot depune moțiune de cenzură și, dacă aceasta nu va întruni numărul de voturi, legea guvernului se va considera adoptată.

Marcel Ciolacu, în timpul votării unei moțiuni de cenzură precedente, cea prin care fostul premier Florin Cîțu a fost demis.
Marcel Ciolacu, în timpul votării unei moțiuni de cenzură precedente, cea prin care fostul premier Florin Cîțu a fost demis.

Europa Liberă prezintă din trei perspective noul pachet de măsuri bugetar-fiscale – care a stârnit numeroase controverse în ultimele luni. Titlul folosit de colegii mei la articol este sugestiv: „Constructori: vom pierde lucrători. Companii: economia va încetini. Experți: nu e combătută evaziunea fiscală”.

Tot în Europa Liberă puteți citi despre șase decizii care ar fi putut contribui la decesul celor patru muncitori care lucrau la Autostrada Moldovei, unde o explozie a avut loc săptămână trecută.

Iar un sondaj de opinie realizat de CURS arată că PSD rămâne pe primul loc în opțiunile de vot ale românilor, cu 31%, urmat de PNL - 19% și AUR - 18%.

La final, vă recomand o investigație excelentă realizată de colegii de la Recorder, despre familia unui preot care a obținut contracte de milioane de euro cu statul. Jurnaliștii prezintă și legătura părintelui Mădălin Iscru cu secretarul general al PSD, Paul Stănescu.

Alte subiecte:

  • SUA se află „într-o cursă spațială cu China pentru a se întoarce pe Lună”, spune șeful NASA, Bill Nelson.
  • Premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni seară că România se opune accesului a doi ofiţeri ai armatei austriece la reuniuni ale NATO.
  • Ambasadoarea SUA a anunțat că România ar putea adera la Programul Visa Waiver la începutul anului 2025.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Pe mâine,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG