Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Mâine se împlinesc doi ani de la începutul războiului din Ucraina. Au început să apară primele retrospective și analize despre schimbările provocate de acest război și incertitudinea din viitor.
- Occidentul încearcă din nou să medieze un armistițiu între Israel și Hamas.
- Este posibil ca autoritățile separatiste din Transnistria să ceară anexarea la Federația Rusă, într-un congres extraordinar convocat săptămâna viitoare.
Aproape doi ani de război în Ucraina
Mâine se împlinesc doi ani de la invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei. Noi, la Europa Liberă, am scris neobosit despre războiul Rusiei contra Ucrainei încă din primul moment și vom continua să o facem.
În acest timp, peste 14 milioane de oameni, în jur de o treime din populația Ucrainei, au fost nevoiți să-și părăsească orașele și casele. Dintre ei, 4,5 milioane s-au întors în țară, 6,5 milioane sunt refugiați în străinătate și 3,7 milioane s-au mutat în interiorul țării.
Politico scrie că Occidentul începe să piardă Ucraina, iar Reuters explică la rândul lor de ce soarta Ucrainei stă în mâinile Vestului. CNN discută despre întrebările dificile pe care ar trebui să și le pună Europa. BBC scrie despre cum s-a schimbat Rusia în doi ani de război.
Podcast-ul The Daily de la New York Times discută ce s-ar întâmpla dacă SUA și-ar întoarce spatele aliaților europeni în loc să-i protejeze de agresiunea rusească. Foreign Policy se întreabă ce va urma.
Kyiv Independent scrie cum lipsa fondurilor americane se manifestă în lipsa de proiectile pe front. Republicanii care blochează în Congres ajutoarele pentru Ucraina au primit materiale de citit „pentru acasă” despre consecințele inacțiunii lor. Un istoric critică, pe blogul său personal, republicanii care au cauzat acest blocaj.
În Kyiv Independent, un poet vorbește despre cum toți ucrainenii au murit, puțin, în doi ani de război. În The Guardian, istoricul Timothy Garton Ash se întreabă dacă întreaga Europă este în război.
The Guardian are un articol interactiv cu fotografii din timpul războiului, prezentând situația de dinainte versus cea de acum. Și cei de la Le Monde scriu un articol de tip atunci-vs-acum, dar despre președintele Zelenski.
Rusia nu se mulțumește cu cât teritoriu a cucerit, ba chiar, ar vrea să câștige Odesa și chiar și capitala Kiev, a declarat fostul președinte Dmitri Medvedev, citat de Reuters. Rusia își prezintă capacitățile nucleare, rachetele din Iran și cele din Coreea de Nord, și spune că va doborî avioanele franceze de deasupra Mării Negre.
Noi negocieri pentru un armistițiu în Gaza
Israelul este dispus să negocieze la Paris pentru eliberarea a peste 100 de ostatici ținuți de Hamas, potrivit Reuters. Separat, un înalt oficial american se află în Israel pentru a negocia un acord de eliberare a ostaticilor cu premierul Beniamin Netanyahu, scrie New York Times. Middle East Eye spune că progresul către un armistițiu mediat de americani este milimetric.
Numărul victimelor din Gaza a ajuns la aproape 30 de mii, iar alți 400 de palestinieni din Cisiordania au fost uciși. Ajutoarele umanitare către Gaza au fost oprite aproape complet, iar în spitalele asediate „victimele au ajuns să aibă grijă de victime”.
Cea mai recentă țintă a atacurilor israeliene din gaza a fost o clădire UNRWA în care se adăposteau mai mulți refugiați. UNRWA este agenția ONU pentru refugiați palestinieni pe care Israelul a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, că ar fi fost implicată în atacul din 7 octombrie. The Guardian scrie că evaluarea agențiilor de inteligență americane nu au putut verifica acuzațiile israelienilor.
Autoritățile israeliene par, însă, determinate să continue atacul asupra orașului Rafah, unde se adăpostesc peste jumătate din cei 2,3 milioane de oameni din Gaza. Bombardamentele israeliene asupra orașului din sudul Gazei, Rafah, au distrus complet o moschee.
Peste graniță, imaginile din satelit arată că Egiptul începe să se pregătească pentru un val de refugiați care vor fi împinși în țara lor de ofensiva israeliană.
Soarta incertă a Transnistriei și destabilizarea Moldovei
Urmează zile incerte pentru Transnistria și Republica Moldova, lasă de înțeles News.ro, care scrie că guvernul separatist de la Tiraspol ar urma să ceară săptămâna viitoare anexarea la Federația Rusă. Un politician din opoziția transnistreană susține că liderul regiunii ar fi convocat un congres extraordinar la ordinul Moscovei, pe tema așa-ziselor presiuni din partea Republicii Moldova.
Reprezentanții Guvernului Ucrainei nu pot confirma aceste informații, potrivit Ukrainska Pravda.
Potrivit Agenției de presă moldovene IPN, autoritățile de la Chișinău spun că nu există temei ca situația din regiune să se deterioreze. „Suntem convinși că Tiraspolul e conștient de consecințele pe care și le asumă în cazul unor pași negândiți”, transmite Biroul politici de reintegrare din Moldova.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că nu va lăsa cetățenii ruși din regiunea separatistă să devină „victime ale comploturilor vestice”. Ministrul adjunct al Apărării, Mikhail Galuzin, a amenințat cu un „scenariu militar” împotriva Moldovei dacă se va implica în Transnistria cu forța, scrie Balkan Insight. Europa Liberă Moldova explică cum organiza Rusia alegeri în Transnistria și ce se va întâmpla în martie, când au loc alegeri prezidențiale.
În mai 2023, Tiraspolul cerea de la Kremlin mai multe trupe pentru menținerea păcii. În decembrie, Carnegie scria că o soluție la conflictul din Transnistria este mai departe ca niciodată.
În ecuația complexă Chișinău-Tiraspol este implicat și Kievul. Ucrainenii spun că vor răspunde ferm la price încercare a Kremlinului de a implica Transnistria în război, potrivit Kyiv Independent. Autoritățile de la Tiraspol au acuzat recent Chișinăul că antrenează soldați - inclusiv ucraineni - pentru a comite fapte de terorism în Transnistria.
Europa Liberă Moldova scrie despre cum vrea Chișinăul să ia sub control segmentul transnistrean de la granița cu Ucraina.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat recent că președintele partidului AUR, George Simion, ar face parte din efortul de destabilizare a țării. Acesta ar fi motivul pentru care i-a fost prelungită interdicția de a intra în Moldova. Mai multe la Europa Liberă.
Mai mulți indivizi au fost adăugați pe lista de sancțiuni a UE pentru eforturi de destabilizare a Moldovei.
Alte subiecte:
- Pentru prima oară după mai mult de 50 de ani, o navetă spațială americană (de data aceasta, privată) a aterizat cu succes pe Lună. CNN și BBC au ținut bloguri live.
- La 20 de ani după intrarea în NATO, România încă produce muniție de tip sovietic, în loc să producă muniție compatibilă cu armele vestice. De ce? Europa Liberă răspunde la întrebare.
- The Guardian scrie despre „miracolul finlandez”: cum a reușit țara nordică să-și reducă la jumătate rata sinuciderilor.
- În Wall Street Journal, despre cum jumătate din absolvenții de facultate din SUA ajung pe posturi unde cunoștințele din facultate le sunt inutile. Mai importante pentru carieră, pe termen lung, sunt stagiile făcute în timpul anilor de studiu și norocul unei prime slujbe bune.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Un sfârșit de săptămână liniștit,
Sabina