Linkuri accesibilitate

Presa din SUA: Biden autorizează Ucraina să tragă în ținte din Rusia cu arme americane. Devastarea din Gaza. Prima dezbatere prezidențială


La finalul mandatului lui Joe Biden, înainte să-l succeadă Trump, el a aprobat ceea ce de mult cerea președintele ucrainean Volodimir Zelenski: să poată lovi cu arme americane profund în teritoriul Rusiei. Imagine de arhivă, 11 iulie 2024.
La finalul mandatului lui Joe Biden, înainte să-l succeadă Trump, el a aprobat ceea ce de mult cerea președintele ucrainean Volodimir Zelenski: să poată lovi cu arme americane profund în teritoriul Rusiei. Imagine de arhivă, 11 iulie 2024.

Ucraina ar putea să tragă în ținte din Rusia cu arme americane. Devastarea fără limită din Gaza și investigarea genocidului. Prima dezbatere electorală, azi la Digi24.

Bun găsit,

Iată subiectele dimineții:

  • SUA ar fi autorizat Ucraina să tragă înspre ținte de pe teritoriul rusesc cu arme americane.
  • Armata israeliană devastează Fâșia Gaza. Chiar și Papa Francisc vrea să ancheteze dacă are loc un genocid.
  • Astăzi va avea loc prima dezbatere prezidențială, între șase dintre candidați. Liderii celor mai mari partide, PSD și PNL, nu și-au confirmat participarea.

În ziua 997 de război, presa americană scrie că SUA ar permite Ucrainei să folosească arme americane înspre Rusia

Președintele american Joe Biden ar fi permis Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune contra unor ținte din Rusia, scrie Europa Liberă, pe baza informațiilor obținute de New York Times. Informația nu a fost, deocamdată, confirmată de Casa Albă.

Decizia ar veni la limită, la scurt timp înainte ca Donald Trump să preia puterea la Washington și să reducă ajutorul pentru Kiev, cum a promis.

Americanii ar fi aprobat folosirea rachetelor cu rază lungă din cauza prezenței soldaților nord-coreeni pe frontul cu Ucraina, afirmă un oficial american pentru Reuters.

Cu doar câteva ore înaintea anunțului făcut de presa americană, mai multe orașe din Ucraina au fost ținta atacurilor aeriene rusești. Au fost ucise duminică cel puțin șapte persoane, infrastructura energetică din mai multe regiuni a fost afectată, iar Polonia și-a ridicat avioanele de luptă de la sol în cazul în care rachetele ar ajunge și pe teritoriul lor, scrie Europa Liberă.

Deși ucrainenii se așteptau de câteva săptămâni de un astfel de atac, nu au putut doborî toate rachetele și dronele, care au dus la pene de curent în pragul iernii, explică Reuters. Ei au reușit să doboare 102 dintre cele 120 de rachete și 42 din 90 de drone.

Ucraina va putea să folosească astfel de rachete Army Tactical Missile Systems (ATACMS) înspre Rusia, spune o sursă anonimă din guvernul american.
Ucraina va putea să folosească astfel de rachete Army Tactical Missile Systems (ATACMS) înspre Rusia, spune o sursă anonimă din guvernul american.

Acest atac arată că Vladimir Putin a fost încurajat de victoria lui Donald Trump și nu caută compromisuri, scrie The Guardian. Vineri, după un aparent apel cu Trump, Putin a vorbit la telefon și cu cancelarul german Olaf Scholz: este prima discuție a liderului de la Kremlin cu un omolog occidental din decembrie 2022.

„Nimeni n-o să-l oprească pe Putin cu apeluri telefonice”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, citat de BBC. Aliații Ucrainei au condamnat atacurile și și-au repetat susținerea necondiționată.

Miercuri se vor împlini 1.000 de zile de la invazia Rusiei din 24 februarie 2022. Pentru prima oară de la începutul războiului, opoziția rusă în exil a organizat un protest.

Gaza, din ce în ce mai devastată

În paralel, continuă și războiul din Gaza, care a trecut de borna de 400 de zile. Atacurile de duminică au ucis cel puțin 46 de persoane, scrie Europa Liberă.

„Devastarea se răspândește, creând o situație din ce în ce mai greu de suportat pentru cei rămași în nordul Fâșiei Gaza”, scrie Al Jazeera.

Potrivit AP, Papa Francisc a declanșat la rândul său o investigație pentru a determina dacă atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza constituie genocid. O comisie specială a Națiunilor Unite transmite că Israelul se folosește de foamete drept armă de război și că acțiunile din Gaza „ar putea constitui genocid”, scrie Middle East Eye.

La mai mult de un an de război, nordul Gazei nu mai poate fi locuit, iar armata israeliană vrea să se asigure că niciun palestinian care a evacuat zona nu se va întoarce.
La mai mult de un an de război, nordul Gazei nu mai poate fi locuit, iar armata israeliană vrea să se asigure că niciun palestinian care a evacuat zona nu se va întoarce.

Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene, afirmă cu tărie că Israelul comite genocid în Gaza. Institutul Lemkin, numit după omul care a creat definiția legală a genocidului, susține încă de la începutul războiului că atacul israelian asupra Gazei este un genocid.

La începutul lunii noiembrie, armata israeliană a spus că palestinienilor nu le va mai fi permis să se întoarcă în nordul Gazei, scrie The Guardian. Există semnele unei epurări etnice, consideră Le Monde.

Atacurile israeliene au continuat și asupra Libanului, unde surse locale afirmă pentru Reuters că a fost ucis Mohammad Afif, purtătorul de cuvânt al Hezbollah.

Ziua dezbaterii prezidențiale

Astăzi urmează dezbaterea prezidențială dintre șase candidați pentru Cotroceni: Mircea Geoană, Elena Lasconi, George Simion, Kelemen Hunor, Ludovic Orban și Cristian Diaconescu.

Doi dintre principalii candidați, premierul Marcel Ciolacu și liderul PNL, Nicolae Ciucă, nu și-au confirmat încă participarea, scrie HotNews.

Prima dezbatere prezidențială după o pauză de zece ani va fi găzduită de Digi24, azi la ora 20:00.

Doi dintre candidații cotați cel mai bine, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, nu și-au confirmat participarea la dezbatere.
Doi dintre candidații cotați cel mai bine, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, nu și-au confirmat participarea la dezbatere.

Ionela Gavril, redactorul Agerpres, scrie în Contributors despre lipsa marilor teme de atac și a dezbaterilor din campania electorală. La Digi24, despre temele sensibile băgate sub preș în campania electorală.

Europa Liberă a analizat interviurile precedente ale celor patru candidați principali, la care au participat separat. Portretele prezidențiabililor, în detaliu la Recorder și pe scurt pe contul de Instagram al Gen, Știri. Europa Liberă recapitulează mandatele celor patru președinți ai țării de după 1990.

În Agerpres, sociologul Gelu Duminică spune că principala cauză a absenteismului la vot este lehamitea. Ioana Ene Dogioiu scrie în Spotmedia că niciun candidat nu a răspuns adevăratelor întrebări ale alegătorilor.

Recorder recapitulează „Deceniul Iohannis”, la final de mandat, într-un documentar de două ore: dezamăgire, lipsă de transparență, ascendența serviciilor, un președinte înghițit de sistem.

Alte subiecte:

  • Europa Liberă scrie despre motivul pentru care unii primari vor să desființeze poliția locală.
  • A murit Bela Karolyi, antrenorul de gimnastică care a descoperit-o pe Nadia Comăneci. Golazo pune în balanță modul în care a revoluționat gimnastic antrenând camopioane, dar a și „traumatizat copii, a lăsat în urmă suferință” prin stilul său excesiv de dur, agresiv și violent.
  • Zeci de valuri de căldură „imposibile” au devenit din ce în ce mai comune din cauza încălzirii globale, scrie The Guardian.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Sabina

XS
SM
MD
LG