Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- În prima dezbatere dintre Joe Biden și Donald Trump dinaintea alegerilor din noiembrie, președintele în funcție a părut fragil, motiv de îngrijorare pentru mulți democrați.
- Liderii din UE au aprobat șefii instituțiilor de la Bruxelles. România ar vrea, pe viitor, să obțină posturi de comisar pentru economie sau extindere.
- În Iran, încep alegerile prezidențiale, după ce fostul președinte Ebrahim Raisi și-a pierdut viața într-un accident de elicopter.
Dezbaterea dintre Trump și Biden
Joi seară, la CNN, a avut loc prima dezbatere electorală dintre candidații la prezidențiale din SUA, Donald Trump și Joe Biden. Mai multe la Europa Liberă.
Conform Reuters, Biden a avut o performanță foarte slabă în dezbatere și oficialii de la Casa Albă au dat vina pe o răceală.
Acest lucru ar putea confirma temerile multora, că vârsta lui Biden, 81 de ani, ar fi un impediment ca să mai ocupe una dintre cele mai importante funcții din lume. Detalii în Politico și în live-blogul The Guardian.
Potrivit New York Times, din ce în ce mai mulți democrați doresc ca Biden să fie înlocuit cu un alt candidat din partea democraților.
Până și vicepreședinta lui Biden, Kamala Harris, a recunoscut pentru MSNBC că începutul președintelui Biden în dezbatere „a fost încet”.
Nici Trump, în vârstă de 78 de ani, nu a părut să fie mai breaz, chiar dacă a fost mai coerent. Cu toate acestea, fostul președinte republican a spus minciună după minciună, explică The Guardian, iar Biden nu l-a combătut suficient de puternic, conform HuffPost. CNN a verificat mai multe declarații controversate ale candidaților.
Chiar dacă Trump este cu doar trei ani mai tânăr decât Biden, fostul președinte a părut mult mai stăpân pe situație, iar alegătorii par să fie de acord, scrie ABC. MSNBC consideră că Biden a pierdut întocmai pentru că a părut bătrân și fragil.
Cu toate acestea, patru din cinci americani care s-au uitat la dezbatere spun că nu s-au răzgândit, potrivit CNN.
Noi șefi ai instituțiilor europene. Cu ce se alege România la Bruxelles
Liderii europeni au hotărât în summitul de joi pozițiile de top din UE. Ei au aprobat numirea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, în timp ce portughezul Antonio Costa va prelua președinția Consiliului și prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, va deveni șefa diplomației UE. Detalii în Politico și Euronews.
România ar vrea ca în următorul mandat al Comisiei Europene, să primească un portofoliu de economie sau extindere, au afirmat joi surse oficiale de la Bruxelles pentru Europa Liberă. Pentru Contributors.ro, fostul eurodeputat Alin Mituța afirmă la rândul său că portofoliile de extindere, economie și agricultură ar fi cele mai bune pentru România.
Potrivit publicației Calea Europeană, guvernul va stabili nominalizarea comisarului român, dar premierul Marcel Ciolacu se va consulta și cu președintele Iohannis. Ciolacu s-a aflat și el la Bruxelles, unde a participat la o reuniune a liderilor socialiști din Europa și a promis că va depune toate eforturile necesare ca vocea României să fie ascultată la nivel european, potrivit News.ro.
Între timp, extrema dreaptă din Europa centrală și de est se gândește să-și formeze propriul grup politic la Bruxelles, scrie Politico. Consilierul politic al premierului maghiar Viktor Orban spune că anunțul ar putea veni curând, potrivit Euronews.
Alegeri în Iran
Vineri au loc alegeri prezidențiale în Iran, după ce Ebrahim Raisi și-a pierdut viața într-un accident de elicopter în luna mai. Europa Liberă prezintă principalii candidați și contextul tensionat în care aceștia încearcă să preia puterea. La Middle East Eye, despre promisiunile cele mai nerealiste ale candidaților.
Doi dintre candidați s-au retras din cursă încă de joi, scrie Reuters. Au mai rămas doar patru și, dacă nu se va mai retrage altcineva, este posibil ca alegerile să necesite și un al doilea tur, conform Al Jazeera.
Nu președintele, ci liderul suprem al Iranului este cel mai important om din țară, punctează Washington Post.
Iranienii de rând sunt divizați, în pragul primelor alegeri de după mișcarea în masă pentru drepturile femeilor din 2021, explică Iran International. De asemenea, France24 prezintă perspectivele iranienilor care sunt îngrijorați de costul vieții de zi cu zi.
Rezultatele acestor alegeri nu vor avea mare impact asupra relației dintre Iran și SUA, consideră Foreign Policy. Mai importante pentru relația bilaterală vor fi alegerile americane, consideră AP.
Alte subiecte:
- New York Times analizează strategia militară brutală a Rusiei, prin care aruncă cu soldați spre front în speranța că vor copleși trupele ucrainene.
- Balkan Insight analizează parcursul Clujului pe drumul gentrificării celor din industria IT, un proces care a afectat negativ orașe precum Barcelona și Seattle.
- În PressOne, despre lipsa unui partid autentic de stânga în România.
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
