Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Vineri a avut loc înmormântarea lui Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit brusc într-o colonie penală din Arctica.
- Israelienii și palestinienii vor să negocieze un armistițiu înainte de Ramadan. Mai au o săptămână la dispoziție, dar cele două tabere încă au așteptări diferite.
- După ce jurnalista Emilia Șercan a spus că sălile de lectură din Biblioteca Națională sunt reci, directorul Adrian Cioroianu a dezvăluit motivul vizitei ei, o replică despre care ONG-urile spun că încalcă protecția datelor personale.
Înmormântarea lui Navalnîi
Alexei Navalnîi, opozantul rus care a murit în închisoare pe 16 martie, a fost îngropat vineri la Moscova într-o ceremonie cu sicriul deschis. În timp ce sicriul său era depus în groapă, se putea auzi cântecul din filmul Terminator 2, preferatul lui Navalnîi. Imagini de la slujba de vineri, la Europa Liberă.
Președintele Vladimir Putin încă nu i-a rostit numele, scrie New York Times.
Mii de oameni au participat la înmormântarea de la Moscova, iar BBC a vorbit cu câțiva dintre ei. Aceștia au depus flori și au strigat „Rusia va fi liberă” sau „nu războiului”, iar cel puțin alți 400.000 de persoane au urmărit ceremonia live pe internet. Poliția i-a lăsat să protesteze. Mai multe pe AP News.
Soția și copiii lui Navalnîi nu sunt în Rusia, pentru siguranța lor. „Nu știu cum voi trăi fără tine, dar voi încerca să te fac fericit și mândru de mine, acolo sus”, a transmis văduva sa, Iulia Navalnaia.
La ceremonie au participat părinții săi, precum și ambasadoarea SUA la Moscova, Lynne Tracy, și opozantul Boris Nadejdin, căruia i-a fost interzis recent să se înscrie în cursa prezidențială. Câteva imagini, aici.
În întreaga Rusie, cel puțin 120 de oameni au fost arestați pentru că au demonstrat în numele lui Navalnîi, nume care se află acum pe lista simbolurilor extremiste. Potrivit Moscow Times, semnalul la telefon și internet mobil a fost întrerupt în zona cimitirului, prin antene instalate cu o zi înainte.
Sâmbătă, mama și soacra lui Navalnîi i-au vizitat mormântul - mai multe la Europa Liberă. Nicio companie de pompe funebre nu a vrut să lucreze cu echipa lui Navalnîi și mai multe biserici au refuzat să-l primească în cimitirul lor. Asta, după ce mama lui Navalnîi s-a luptat o săptămână cu autoritățile pentru a-i înapoia trupul.
The Guardian scrie că funeraliile unui disident mereu reflectă momentul politic și amintește de moartea altora care au îndrăznit să se opună Kremlinului, iar Time scrie despre istoria politizată a înmormântărilor figurilor publice din Rusia. Politico spune că înmormântarea lui Navalnîi a dat naștere unui moment de rezistență colectivă deosebită.
Speranțe pentru un armistițiu în Gaza
O delegație Hamas a ajuns duminică la Cairo pentru a încerca să negocieze un armistițiu cu Israel, conform The Guardian. Un termen-limită pentru aceste negocieri ar fi 10 martie, începutul lunii sfinte de post a musulmanilor, Ramadan. Un acord „încă nu e aproape”, a afirmat un oficial palestinian pentru Reuters.
Cu toate acestea, Israelul nu va trimite o delegație la Cairo, pentru că Hamas nu le-ar fi dat o listă cu ostaticii pe care îi mai rețin și numărul prizonierilor palestinieni pe care îi vor la schimb, potrivit Times of Israel.
În schimb, Benny Gantz (membru al consiliului de război israelian) a vizitat duminică Washingtonul și s-a întâlnit cu vicepreședinta SUA, Kamala Harris. Harris a cerut un armistițiu de șase săptămâni și mai multe livrări de ajutoare în Gaza.
La rândul lor, Londra are de gând să se implice în negocierea păcii. Parlamentarilor britanici li s-a spus că vor juca un „rol crucial” în rezolvarea conflictului și că vor trebui să-i convingă pe americani să recunoască un stat palestinian, potrivit Middle East Eye.
Mare parte din conflictele din Orientul Mijlociu se datorează Acordului Sykes-Picot din 1916, prin care Marea Britanie și Franța au împărțit în secret rămășițele Imperiului Otoman. Liniile de pe hartă au fost desenate aleatoriu, cu rigla. Despre impactul acestui acord un secol mai târziu, în New Yorker.
Armata israeliană a tras, duminică, în zeci de oameni care așteptau ajutoare lângă un convoi de camioane cu făină. Zeci de oameni au fost uciși, potrivit Al Jazeera. Este doar cel mai recent incident de acest fel.
Israelul neagă în continuare participarea la masacrul care a avut loc joi în jurul unui convoi umanitar, când 118 oameni au murit și sute au fost răniți după ce armata israeliană a început să tragă în cei care s-au strâns să primească ajutoare. Autoritățile israeliene susțin că oamenii s-au călcat în picioare, deși medicii spun că au tratat oameni împușcați și BBC a demonstrat că înregistrările cu incidentul, publicate de israelieni, au fost editate.
Peste un sfert din populația Gazei este la un pas de foamete, a anunțat ONU; foametea va urma inevitabil, dacă nu se schimbă nimic, scrie Al Jazeera. Cel puțin zece copii au murit în doar unul dintre spitalele din Gaza, din cauza malnutriției și deshidratării, potrivit UNICEF.
France24 punctează că, până când a fost declarată foametea în Somalia în 2011, jumătate dintre victime deja muriseră de foame.
Frig la Biblioteca Națională
Mai multe ONG-uri cer demiterea directorului Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, după ce acesta a dezvăluit public documentele studiate de jurnalista Emilia Șercan - încălcând, astfel, legislația privind protecția datelor personale. Detalii la Europa Liberă.
Totul a pornit după ce Șercan a criticat frigul din sălile de lectură de la bibliotecă (o temperatură de 16,6 grade Celsius), la care Cioroianu a răspuns că jurnalista minte și că ea s-ar fi aflat acolo ca să verifice de plagiat teza de doctorat a secretarului adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Șercan l-a criticat apoi că se dezice de responsabilitate pentru frigul din clădire, în timp ce divulgă un detaliu aflat din calitatea de director, iar informația nu trebuia să fie publică, potrivit News.ro.
Potrivit HotNews, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a spus că va verifica dacă Cioroianu a încălcat legea prin divulgarea cererii jurnalistei.
Emilia Șercan i-a acuzat de plagiat pe fostul premier și actual lider PNL Nicolae Ciucă, fostul ministru de Interne Lucian Bode și pe fostul vicepremier Gabriel Oprea, iar amenințările primite au făcut-o să se teamă pentru propria viață. În decembrie, ea a protestat în fața Parchetului General față de decizia de clasare a dosarului său de kompromat.
În 2022, Șercan spunea Europei Libere că are informații din universități că s-ar fi scris teze de doctorat pentru mai mulți politicieni importanți.
Alte subiecte:
- Din cele 849 de clădiri cu risc seismic I și II din București, se lucrează doar la două. Mai multe la Europa Liberă.
- Fostul președinte Ion Iliescu a acordat un rar interviu, cu ocazia aniversării a 94 de ani de viață. Îl poți citi pe site-ul parlamentarului Ionuț Vulpescu.
- The Guardian scrie despre controversa mormintelor extravagante ale comunității nomade din Irlanda (călători care sunt recunoscuți ca etnie, dar nu sunt înrudiți cu romii de pe continent).
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O săptămână bună,
Sabina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
