Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Judecătoarea din cazul lui Vlad Pascu nu va fi suspendată, nici după ce a întrebat dacă în sală se află unul dintre tinerii uciși la 2 Mai.
- Grecia refuză să permită participarea unui partid de extremă dreapta la europarlamentare. În Germania, candidatul de top al AfD pentru Bruxelles refuză să dea înapoi.
- Astăzi, portughezii sărbătoresc 50 de ani de la Revoluția Garoafelor, care a răsturnat cel mai longeviv regim autoritar din Europa de Vest.
Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu nu a fost suspendată
Judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu de la Judecătoria Mangalia, care la primul termen al dosarului a întrebat dacă este în sală unul dintre tinerii uciși de Vlad Pascu în accidentul de la 2 Mai, nu a fost suspendată și va rămâne în funcție.
Ea a cerut să se retragă din dosar, dar Consiliul Superior al Magistraturii consideră că, participând în continuare, ea nu ar afecta imparțialitatea procedurilor, scrie News.ro. Ea a mai fost sancționată anul trecut cu avertisment, când i-au fost reproșate modul în care conducea ședința de judecată și dispunea măsurile, punctează Libertatea.
Judecătoarea a cerut, în instanță, buletinul lui Sebastian Olariu, unul dintre tinerii decedați, și a mestecat gumă, lucruri despre care atât părinții cât și ministrul Justiției spun că au fost nepotrivite.
Tatăl lui Sebastian Olariu spune despre acel moment că „nu am simțit în viața mea așa ceva, nu am văzut un asemenea judecător”, transmite HotNews.
„Niciun judecător nu are nicio scuză că are o zi proastă, că nu are timp să-şi pregătească un asemenea dosar cu atât mai mult cu cât speţa în sine era una foarte, foarte sensibilă, cu o încărcătură emoţională la nivel naţional”, a explicat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, citată de News.ro.
Europa Liberă punctează momentul în care judecătoarea a ieșit din sediul Inspecției Judiciare și a stat mai bine de un minut în fața jurnaliștilor, complet tăcută. Clipul video cu acest moment, la G4Media.
Fiecare moment important din cazul Vlad Pascu îl găsiți la Europa Liberă.
Europarlamentarii de extremă dreapta: Cine rămâne cu ei și cine nu
Potrivit Politico, europarlamentarii curenți nu dorm noaptea de frica extremei drepte. Pe acest subiect, una caldă și una rece.
Reuters transmite că, în Grecia, Curtea Supremă a decis miercuri să interzică Spartanilor, un partid de extremă dreapta, să candideze la alegerile europene din iunie. Mai multe despre Spartani, la Euronews.
Partidul nu are voie să conteste decizia curții, scrie Ekathimerini. Motivul nu a fost publicat, însă, conform Keep Talking Greece, ar fi pentru că partidul era condus în mod ascuns de către Ilias Kassidiaris, fostul număr doi din partidul neonazist Zorii Aurii, care se află acum în închisoare.
Spartanii au intrat în parlamentul elen în urma alegerilor din iunie 2023, iar acum autoritățile spun că vor fi scoși din parlament și cei 11 parlamentari ai lor, despre care Greek Reporter scrie că sunt anchetați pentru fraudă. Locurile lor vor fi ori repartizate altor partide, ori decise printr-un alt scrutin în regiunile pe care le reprezintă.
Tot miercuri, un parlamentar care ținea de Spartani a fost arestat după ce a lovit un alt parlamentar în față, în clădirea parlamentului.
Despre cum au ajuns anul trecut trei partide de extremă dreapta în parlamentul elen, în blogul de la London School of Economics.
Separat, în Germania, un europarlamentar de extremă dreapta rămâne în cursa electorală pentru un nou mandat, deși asistentul său a fost arestat marți pentru că lucrează ca agent al serviciilor secrete chineze. Detalii despre caz, la Europa Liberă.
Potrivit Politico, Maximilian Krah rămâne cap de listă al partidului AfD (Alternativa pentru Germania). El refuză „să fie pedepsit pentru acțiunile altcuiva”, conform The Guardian.
AfD are șanse să ia locul doi în alegerile europene din Germania, punctează ECFR, în ciuda scandalului recent: membrii partidului au participat la o ședință secretă unde se discuta despre deportarea imigranților „neasimilați”.
Portugalia comemorează 50 de ani de la Revoluția Garoafelor
Portughezii sărbătoresc astăzi 50 de ani de la Revoluția Garoafelor, lovitura de stat a armatei care a răsturnat regimul fascist autoritar sub care s-a aflat țara timp de patru decenii. Revoluția a avut loc în doar o zi și a fost numită după florile împărțite de oameni în semn de pace, pe care soldații le-au pus în țevile puștilor.
Este evenimentul despre care 65% dintre portughezi spun că a fost cel mai important din istoria țării lor. Publicația portugheză Visao scrie că „25 aprilie a dus Portugalia de la țara care stătea mândră în solitudinea sa, țintă a condamnărilor internaționale, la o țară respectată și membră a comunității internaționale”.
The Guardian a republicat, cu această ocazie, articolele scrise în acele zile.
Mulți spun că regimul a căzut mulțumită cântecului portughez din acel an la Eurovision. Difuzat la radio, acela a fost semnalul de acțiune pentru tinerii ofițeri care au răsturnat dictatura, explică The Guardian. În concursul Eurovision, o lună mai târziu, cântecul a ieșit pe ultimul loc - atunci a câștigat ABBA cu Waterloo.
Sfârșitul regimului fascist din Portugalia a încheiat mai multe războaie coloniale prelungite care goleau bugetul țării, apoi, în mai puțin de un an, a dus la independența a cinci țări africane aflate sub controlul Lisabonei încă din secolul XV, amintește Euractiv.
Conform Reuters, președintele Portugaliei a declarat miercuri că țara sa se face responsabilă pentru crimele coloniale și pentru sclavia transatlantică și consideră că trebuie să plătească pentru aceste fapte.
În ciuda memoriei grele a dictaturii fasciste, un nou partid de extremă dreapta - care folosește sloganul fostului regim - a câștigat în alegerile din martie 48 din cele 230 de poziții de parlamentar, scrie Politico. Unul din zece portughezi a votat cu extrema dreaptă. În singura țară post-fascistă care părea să nu fie atrasă de nostalgia fostului regim, lucrurile par să se schimbe, potrivit New York Times.
Alte subiecte:
- Președintele american Joe Biden a aprobat pachetul de ajutoare pentru Ucraina, anunță CNN. Statele Unite trimit sisteme de rachetă cu rază lungă Ucrainei încă din martie, în secret, scrie Kyiv Independent.
- Cum răspunde Biserica Ortodoxă Română amenințărilor Bisericii Ruse și ce spune despre plecarea preoților din Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, la Europa Liberă.
- În Spania, premierul Pedro Sanchez și-a suspendat atribuțiile publice și și-ar putea da demisia, la scurt timp după ce soția sa a început să fie anchetată pentru corupție. Detalii în Financial Times și Reuters.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
