Bun găsit,
Iată subiectele zilei:
- Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România ar putea intra în Schengen terestru în următoarele șase luni.
- Liderii europeni s-au întâlnit pentru prima oară după victoria lui Donald Trump în Statele Unite.
- Alți zece comisari au fost audiați de aleșii europeni.
Schengen, cadou de Paște
România ar putea intra pe deplin în Schengen în următoarele șase luni, a anunțat premierul Marcel Ciolacu. Mai multe, în Europa Liberă. Anterior, Europa Liberă a confirmat din surse de la Bruxelles că miniștrii Afacerilor Interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria urmează să se întâlnească pe 22 noiembrie pentru a discuta despre data aderării în Schengen terestru.
Semnalele din partea Austriei sunt mixte. Acum o lună, ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, spunea că încă n-a sosit momentul pentru admiterea deplină a României și Bulgariei în Schengen, scrie Digi24.
Săptămâna aceasta, în audierea sa din fața Parlamentului European, comisarul nominalizat de Austria pentru portofoliul Afacerilor Interne, Magnus Brunner, a declarat că se angajează la extinderea Spațiului Schengen.
Întrebarea este dacă va mai rămâne vreun Schengen la care să adere România, până atunci. În ultimele săptămâni, din ce în ce mai multe țări au început să impună la granițe controale despre care spun că sunt temporare, justificând că vor să reducă migrația ilegală. Euronews scrie că, pe lângă Germania, mai este vorba și de Austria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Slovenia și Suedia.
Prima întâlnire post-Trump a liderilor europeni
Liderii europeni s-au întâlnit pentru prima oară în noul context geopolitic, schimbat radical de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA. Revenirea republicanului la Casa Albă ar putea aduce noi presiuni pe Europa pentru susținerea Ucrainei, scrie Europa Liberă. Continentul și-așa n-o ducea prea bine cu unitatea, punctează Financial Times și The Guardian.
„E ceva special să vezi toată Europa strânsă în hambarul oii negre, Viktor”, a declarat premierul albanez Edi Rama, citat de New York Times.
Summitul de la Budapesta a găzduit Comunitatea Politică Europeană, astfel că au participat și proaspăt realeasa președintă a Moldovei, Maia Sandu, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Orban, care deja avea relații bune cu Trump, se prezintă celor mai importanți oficiali europeni drept „persoana lui de contact în Europa”, conform Euronews.
Atitudinea lui Orban față de Trump este „o dependență de jocuri de noroc”, acuză ambasadorul american de la Budapesta.
După alegerea lui Trump, „ar trebui să alegem să fim omnivori”, le-a spus francezul Emmanuel Macron celorlalți lideri europeni, scrie Politico. Președintele Klaus Iohannis a ales un mesaj mai… indirect: el i-a întors spatele lui Orban, scrie News.ro.
Pregătindu-se pentru un mandat al lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit de la summitul liderilor europeni despre nevoia unei noi abordări pentru „pace prin putere”, conform Kyiv Independent, spunând că o capitulare în fața lui Putin ar fi „sinucigașă”.
Noi audieri ale comisarilor
Continuă audierile comisarilor europeni. În newsletter-ul de marți, am scris despre primii zece, iar de atunci alți zece au răspuns întrebărilor europarlamentarilor în audieri de câte trei ore.
Marta Kos (Slovenia) a fost audiată joi, pentru portofoliul Extindere. Este unul important pentru cei de peste Prut, așa că te îndrum spre site-ul colegilor de la Europa Liberă Moldova pentru mai multe detalii.
Toți comisarii audiați până acum au primit aprobarea comisiilor de specialitate, mai puțin ungurul Oliver Varhelyi, care va trebui să le trimită aleșilor o nouă tură de răspunsuri scrise, conform Politico. El s-a confruntat cu aleșii europeni pe tema avortului și industriei farmaceutice.
Pentru portofoliul de Apărare, lituanianul Andrius Kubilius a pledat pentru o piață unică a apărării, scrie Calea Europeană, și cheltuieli mult mai mari pentru armatele europene.
O altă audiere tensionată a fost aceea a candidatei belgiene, Hadja Lahbib, pentru portofoliul de gestionare a crizelor și pentru egalitatea de gen. Deși s-a descurcat bine, reputația sa în Belgia a făcut-o controversată - într-un final, un „schimb de ostatici politici” a asigurat aprobarea belgienei, împreună cu cea a suedezei Jessika Roswall (mediu), care se descurcase foarte prost în audieri, scriu Politico și Euronews.
Au mai fost audiați letonul Valdis Dombrovskis (economie), polonezul Piotr Serafin (buget - el a propus taxe internaționale, la nivel UE, punctează Euronews), olandezul Wopke Hoekstra (climă), cipriotul Costas Kadis (pescuit), cehul Jozef Sikela (parteneriate internaționale) și portugheza Maria Luis Albuquerque (servicii financiare). Calea Europeană a scris despre toate audierile.
Marți urmează audierile celor șase vicepreședinți ai Comisiei, inclusiv a româncei Roxana Mînzatu.
Alte subiecte:
- Europa Liberă scrie despre cum a ajuns liberalul Ilie Bolojan să fie propunerea de premier a trei dintre candidații la prezidențiale.
- Vila din aviatorilor 86, în nordul Bucureștiului, care a primit deja renovări de 14 milioane de lei, este „reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român”, potrivit unui document guvernamental din 2022, postat de HotNews.
- New York Times scrie despre ce-ar putea face Kamala Harris în continuare, după ce a pierdut cursa prezidențială din SUA.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina
