Bună dimineața, dragi prieteni,
Președintele Zelenski cere Occidentului să forțeze Rusia să facă pace. Recentele lovituri ale statului agresor la Harkov, Sumîi și alte orașe ucrainiene au fost extrem de brutale.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Șeful NATO, Jens Stoltenberg, cere statelor membre să permită Ucrainei să lovească teritoriul rusesc cu armele trimise Kievului.
- Confruntat cu un val global de indignare, premierul Netanyahu exprimă regrete pentru cele mai recente victime, dar își vede de „obiectivele” sale în Gaza.
- Președintele Macron și cancelarul Scholz se întâlnesc astăzi într-un gest menit să aplaneze divergențele cu 10 zile înainte de europarlamentare.
Cine va conduce Uniunea Europeană și NATO
Aflat în Bulgaria vecină, la sesiunea Adunării Parlamentare NATO, secretarul general, Jens Stoltenberg a cerut statelor membre să permită Ucrainei să folosească armele exportate acolo contra teritoriului rusesc, informează Europa Liberă.
Potrivit regulilor internaționale în exportul de armament, producătorii și statele respective trebuie să își dea acordul asupra scopului importurilor respective.
Mesajul, care reia pe un ton mai categoric declarația din 24 mai, face obiectul unor dezbateri la cel mai înalt nivel în Statele Unite și sugerează o schimbare majoră de paradigmă. Ajutorul militar trimis Ucrainei are scop absolut defensiv, dar președintele Zelenski argumentează de doi ani că nu se poate apăra eficient dacă nu poate lovi, la rândul său, Rusia.
Solicitarea șefului NATO - care a cerut, de asemenea, claritate în privința ajutorului de 100 miliarde de dolari destinat Ucrainei - vine pe fondul unor atacuri din ce în ce mai brutale ale Rusiei contra civililor din orașe precum Harkov sau Sumîi.
Dar și în condițiile în care moralul trupelor ucrainiene scade, după cum povestesc colegii noștri de la Europa Liberă Ucraina.
Noua lege a mobilizării și cele mai recente ordine permit ridicarea de pe stradă realmente a noilor recruți, așa cum i s-a întâmplat farmacistului de 34 de ani aflat în vizită în orașul de frontieră, Cernăuți. Sau IT-istlui de 41 de ani din Liov, aflat în excursie la munte, în Carpați.
Mulți bărbați între 18 și 60 de ani încearcă să scape de încorporare fugind din țară, inclusiv în România. Cel puțin 30 au murit în ultimele 12 luni în aceste încercări disperate.
Acesta este momentul în care președintele Zelenski, citat inclusiv de presa românească, cere Occidentului să forțeze Rusia să facă pace. Evident, fără concesii teritoriale din partea Ucrainei.
Premierul Netanyahu jură că continue războiul contra Hamas
Acesta este titlul dat de BBC informațiilor privind valul de indignare provocat de loviturile israeliene asupra unei tabere de refugiați din Rafah, în Gaza, din cauza cărora au murit mai mult de 45 de civili, între ei mulți copii.
Din cauza protestelor internaționale, exprimate de Casa Albă, Națiunile Unite și mulți alții, după cum relatează inclusiv presa românească, premierul Netanyahu a spus că regretă „accidentul tragic”.
După cum explică NYT, Washington Post, Politico, afirmația „în ciuda eforturilor noastre de a nu lovi civili, a avut loc această greșeală tragică”, nu mai este credibilă și relevă o situație catastrofală din punct de vedere umanitar, dar și politic.
Președintele Biden și-a întețit criticile asupra Israelului în context electoral și pe fondul protestelor studențești pro-palestiniene din ultima lună. Fără succes.
Iar contracandidatul său, republicanul Donald Trump, citat de Washington Post, tocmai a declarat că dacă va reveni la Casa Albă „va zdrobi” protestele pro-palestiniene” și că îi va deporta pe demonstranți. Un curs de acțiune pe cât de șocant, pe atât de ineficient la fața locului.
Președintele Macron și cancelarul Scholz, glaciali pentru unitatea europeană
Politico deschide azi cu o analiză acidă la adresa celor doi lideri, teoretic piloni ai centrului franco-german al Uniunii Europene, practic sursa unor disensiuni majore.
Pe lângă faptul că cei doi se află la final de mandat - lame ducks/rațe jalnice, expresia din titlu care înseamnă că deciziile lor sunt lipsite de autoritate și forță politică - autorul remarcă perspectiva deconcertantă la alegerile din 6-9 iunie pentru ambii. Partidul lui Macron urmează să piardă în fața celui al Marinei Le Pen, iar social-democrații dnului Scholz să se plaseze pe „un umilitor loc trei”.
În aceste condiții, e greu de presupus că declarații precum Franța și Germania „fac agenda” Uniunii Europene ar putea avea un oarecare impact. O fi oare adevărate criticile reciproce? Anume că leadership-ul german se dovedește „îngust la minte” și iar cel francez a comis „o grămadă de prostii” în privința Ucrainei?
Fiecare cetățean european și nu numai are dreptul la o părere. De pildă, asupra noii propuneri a lui Emmanuel Macron, de dublare bugetului Uniunii Europene, în toiul tuturor disensiunilor.
Apropos, divergențele franco-germane sunt cauza amânării spre mijlocul lui iunie a oricăror decizii asupra deținătorilor celor mai importante poziții din Uniunea Europeană.
Iar pentru că funcțiile de președinte al Uniunii Europene, al Comisiei Europene, șef al Afacerilor Externe sau președinte al Parlamentului nu pot fi negociate nici măcar cu ușile foarte închise, nici cea de secretar general al NATO nu e deloc certă.
Presa românească citează pe larg declarația Ungariei care îl susține pe românul Klaus Iohannis ca fiind cel mai puternic concurent pentru olanderul Mark Rutte, un critic al politicilor iliberale ale regimului Viktor Orban de la Budapesta.
„Cineva care a încercat să ne îngenuncheze, nu cred că poate avea votul nostru”, a spus șeful diplomației maghiare, Peter Szijjarto, aflat la Tg. Mureș.
Pe de altă parte, după cum relatează Libertatea, ministrul de Externe al Ungariei, măsura interesului Budapestei ca România să fie parte din spațiul Schengen, acord integrat al statelor occidentale UE/NATO: „e în interesul națiunii noastre”.
Cât despre europarlamentare și locale, mesajele politice par să se întețească. Nu e clar dacă anunțul premierului Ciolac privind creșterea salariului minim și ridicarea pragului de scutire de impozit se încadrează la acest capitol.
Mai limpede e sondajul făcut la comanda PSD, citat de multe media, care sugerează că primarul Nicușor Dan susținut de Forța Dreptei va câștiga din nou Bucureștiul, urmat de candidata PSD, Gabriela Firea, și de cel PNL, Sebastian Burduja.
Un alt sondaj, citat de Adevărul, arată că Sebastian Burduja ar fi depășit-o pe Gabriela Firea. Informație fără miză pentru alegători, dar importantă pentru bătăliile interne din partide.
O bună analiză despre mișcările de trupe din spatele cortinei publică Spotmedia.
Alte subiecte:
- Câteva publicații italienești relatează că Papa Francisc ar fi folosit un cuvânt ofensator în contextul refuzului ca tinerii gay să fie admiși în seminariile catolice. Faptul este surprinzător dată fiind atitudinea liberală a Papei prin celebrul său „Cine sunt eu să judec?” din 2013.
- Muzeul Prado de la Madrid a confirmat că lucrarea Ecce Homo este cu adevărat un Caravaggio (1571-1610). Tabloul a fost scos la licitație în 2021 pentru numai 1500 euro, dar Ministerul Culturii l-a retras de la vânzare în ultima clipă datorită bănuielilor că autorul real este marele pictor italian.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
