Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Declarațiile președintelui american Donald Trump cu privire la Gaza au stârnit reacții puternice la nivel internațional.
- Premierul francez Francois Bayrou a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, aprobând astfel un nou buget de stat și punând capăt câtorva luni de criză politică la Paris.
- La București, parlamentarii au aprobat un nou buget, au fost martori unui scandal al extremiștilor, și și-au pierdut doi dintre cei mai controversați colegi.
Reacții la planul lui Trump pentru „Riviera Gaza”
Președintele american Donald Trump a propus marți ca Fâșia Gaza să fie preluată de SUA, ca populația palestiniană să fie expulzată cu forța și ca zona să fie transformată în „riviera Orientului Mijlociu”. El a prezentat acest plan în timpul unei conferințe de presă împreună cu premierul israelian Beniamin Netanyahu, aflat în vizită oficială la Washington.
De atunci, reacțiile vin necontenit. Reuters scrie despre condamnarea internațională a planului lui Trump, în timp ce Al Jazeera se concentrează pe reacția lumii arabe. AP scrie despre obstacolele din calea acestui plan - lucruri de bază, precum faptul că „palestinienii nu vor să plece”. Politico consideră că „fantezia lui Trump este rețeta pentru un război perpetuu”.
Foreign Policy consideră că ideea lui Trump este planul unui „lunatic” și ar necesita ca SUA să execute crime de război, în timp ce The Economist se întreabă dacă e o fantezie imperială sau o strategie de negociere. New York Times o vede drept „idee improbabilă”, mai degrabă în tradiția imperialismului secolului XIX.
RFE/RL amintește că rămâne importantă și soarta Cisiordaniei, celălalt teritoriu locuit de palestinieni, pe care israelienii doresc să îl anexeze.
Presa europeană a reacționat, în schimb, în termeni mult mai clari, iar multe redacții au arătat o opinie puternică față de acest plan. Le Monde publică un editorial în care scrie negru pe alb: Planul lui Donald Trump pentru Gaza e purificare etnică.
Cotidianul spaniol El Pais scrie că președintele american „promite purificare etnică în teritoriul palestinian ocupat, un gest fascist către care lumea n-ar trebui să rămână indiferentă”. Italienii de la Il Post, mai rezervați, scriu că planul lui Trump încalcă dreptul internațional și va face milioane de oameni să sufere, pe lângă faptul că e scump și impracticabil, din punct de vedere logistic.
Irlandezii de la Irish Times compară planul de dezvoltator al președintelui american cu eseul satiric A Modest Proposal (1729) de Jonathan Swift, în care autorul propune ca irlandezii săraci să facă bani vânzându-și copiii drept mâncare pentru bogați.
Premierul francez supraviețuiește votului de neîncredere
Prim-ministrul francez, Francois Bayrou, a trecut cu bine de două moțiuni de cenzură propuse de facțiunea de stânga în parlamentul francez. Acest vot, implicit de încredere, aprobă bugetul național impus de guvern fără consultarea aleșilor, conform Reuters.
Adunarea Națională franceză a votat asupra mai multor moțiuni de cenzură împotriva premierului centrist, la doar două luni după ce l-au înlăturat pe predecesorul său. Moțiunile sunt pe tema bugetului național, pe care guvernul Bayrou l-a împins înainte printr-o procedură specială, fără votul aleșilor.
Politico numește acest moment „cea mai importantă zi din cariera politică, lungă de decenii, a lui Francois Bayrou”. Le Monde punctează că greul n-a trecut: bugetul mai trebuie validat de Senat și de Curtea Constituțională.
Bayrou a fost propus de președintele Emmanuel Macron pentru postul de premier în decembrie, după ce predecesorul său, veteranul politic Michel Barnier, a fost demis printr-o moțiune de cenzură tot din cauza disputelor bugetare.
Însuși Barnier preluase funcția doar în septembrie, după câteva luni de criză politică în urma alegerilor europene, care a dus la alegeri parlamentare anticipate și demisia premierului Gabriel Attal. Toți cei trei premieri centriști au fost numiți de Macron - ultimii doi au fost numiți în ciuda votului popular, care ar fi susținut ori un candidat de stânga, ori unul de extremă dreapta.
Buget de stat, scandal în Parlament și multe plecări
Un buget de stat a fost adoptat și la București, scrie Europa Liberă. Acesta se bazează pe o creștere economică de 2,5% și de un deficit bugetar de 7% din PIB.
Unele ministere primesc, astfel, o mărire semnificativă de buget, conform Libertatea: e vorba mai ales de Ministerul Educației și Apărării - spre deosebire de Dezvoltare și Agricultură, care vor avea un buget redus.
Miercuri pare să fi fost o zi plină în Parlamentul României: HotNews scrie că, în ședința Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului s-au întețit tensiunile în momentul în care reprezentanții puterii au transmis extremiștilor că nu au numărul necesar de semnături ca să ducă solicitarea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis în plenul reunit, după ce doi deputați SOS și-au retras semnătura.
Tot miercuri, fostul lider PNL, Nicolae Ciucă, și-a anunțat demisia din funcția de senator, scrie News.ro. Deși Ciucă punctează, în declarația sa, că rămâne un liberal convins, în timpul guvernării sale ca premier, România a înregistrat o regresie democratică severă.
În plus, deputata PSD și fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a fost arestată preventiv timp de 30 de zile, pentru implicarea în afacerea Nordis. Soțul ei, Vladimir Ciorbă, și alți trei reprezentați ai grupului Nordis au primit, la rândul lor, mandate de arestare preventivă. Pentru alte șase persoane reținute inițial s-a dispus arestul la domiciliu, respectiv controlul judiciar.
Alte subiecte:
- PressOne scrie despre cum comando-urile Armatei au furnizat în ultimii doi ani cel puțin 60 de luptători pentru compania militară privată a mercenarului Horațiu Potra. Rise Project scrie despre cum Potra a fost plătit de China pentru a-i proteja interesele economice - șantiere și mine - în Africa.
- Context scrie că Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și Guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Documentul n-a fost publicat oficial, detaliile planului sunt secrete, iar implementarea pare a fi un eșec.
- În acest sfârșit de săptămână, țările baltice - Lituania, Letonia și Estonia - se vor deconecta, în sfârșit, de la rețeaua electrică a Rusiei și se vor alătura celei din Europa continentală. Mai multe detalii la RFE/RL.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune,
Sabina
