Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Autoritățile de la Kiev anunță că forțele Rusiei desfășoară, luni dimineață, un atac masiv în zona orașului Harkov. În weekend, 18 oameni au fost uciși în atacul asupra unui bloc de locuințe din orașul Ceasiv Iar, Donețk.
- Țările europene se pregătesc de o eventuală oprire completă a furnizării de gaze naturale din Rusia.
- Mai multe primării din România nu mai au bani pentru a-și asigura funcționarea și cer bani din rectificarea bugetară.
Despre avansul agresiv al „tehnologiei”
The Guardian a obținut un „munte” de documente care arată cum a încercat compania Uber să devină un jucător mondial. A „încălcat legea, a păcălit poliția” și a încercat să influențeze guverne pe ascuns. La asta a contribuit chiar președintele Franței, Emmanuel Macron, pe vremea când era ministru al Economiei, iar intrarea Uber pe piața din Franța a fost contestată violent, la propriu.
„Violența garantează succesul”, transmitea fostul CEO al companiei, Travis Kalanick, în 2016, când taximetriști din Franța, cu sprijin din partea celor din Belgia, Italia și Spania au organizat un protest masiv anti-Uber. Incendieri și agresarea șoferilor Uber păreau pentru acesta un mod bun de a câștiga bunăvoința publicului și a politicienilor.
Documentele obținute de The Guardian au fost analizate de sute de jurnaliști de investigație de la Consorțiul internațional al jurnaliștilor de investigație (ICIJ) și din zeci de redacții din întreaga lume. The Washington Post precizează că cele 83.000 de documentele acoperă perioada 2013 – 2017.
Când, în 2015, autoritățile din Amsterdam au mers la sediul Uber pentru a-i investiga practicile, computerele s-au închis „ca prin minune”, din ordinul aceluiași Travis Kalanick.
„Documentele arată că Uber a pus la cale sisteme complexe pentru a bloca anchetele oficiale, depășind cu mult ce se știa despre eforturile sale de a induce în eroare autoritățile de reglementare, inspectorii guvernamentali și poliția”, conchide The Washington Post.
În loc de dezvoltator de software cu ambiții globale, ce aducea avantajele tehnologiei în Europa, Uber a devenit, arată jurnaliștii ICIJ, o companie ce a înșelat investigatori și autorități fiscale, și-a exploatat șoferii, s-a împrietenit cu oligarhi și a exploatat relațiile cu lideri globali pentru o expansiune haotică, dar extrem de profitabilă.
Rusia – „terorism” și război pe termen lung
Târziu sâmbătă noapte, oamenii din Ceasiv Iar, un oraș cu 12.000 de locuitori din Donețk, erau în case. 18 dintre ei au murit în apartamentele lor, alții au rămas sub dărâmături.
Rusia a lovit blocul de locuințe cu rachete, în ceea ce autoritățile de la Kiev numesc „un nou atac terorist” și un nou prilej pentru a cere ca Rusia să fie desemnată „stat-sponsor” al terorismului, transmite Reuters.
Nu există vreo pauză în atacurile Rusiei după cucerirea Luhanskului, remarcă experții, iar războiul va fi unul de durată, scrie The New York Times în analiza semnată, sâmbătă, de Peter Baker și David E. Sanger. Lupta se poartă pentru fiecare centimetru de teritoriu ucrainean și a devenit un „test al rezistenței geopolitice, în care Vladimir Putin pariază că poate supraviețui unui Vest capricios și nerăbdător”.
Ucraina a pierdut în Luhansk, dar insistă că nu și lupta pentru Donbas, în care forțele ruse atacă acum violent regiunea Donețk. Țintele civile sunt tot mai frecvente aici, iar atacul de sâmbătă noapte din Ceasiv Iar „a fost deliberat”, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit BBC. „După asemenea atacuri, nu vor putea spune că nu au știut sau nu au înțeles ceva. /.../ Pedeapsa este inevitabilă pentru fiecare criminal rus”, a spus Zelenski.
Occidentul furnizează ajutor, dar discutabil, cel puțin în Europa aflată în fața perspectivei de a rămâne fără gaz rusesc. Germania ar fi blocat ajutorul de 9 miliarde de euro promis de Uniunea Europeană, scrie Corriere della Sera, și ar fi dispusă să încalce unele sancțiuni impuse Moscovei pentru a-și asigura livrările de gaz rusesc.
Astăzi încep lucrări de întreținere la conducta Nord Stream 1, prin care gazul rusesc ajunge în Germania, iar Berlinul se teme de o întrerupere permanentă a furnizărilor, notează The Guardian.
Mai mult, Canada a acceptat, în ciuda sancțiunilor și a opoziției Ucrainei, să permită furnizarea de către compania Siemens a unor componente necesare funcționării Nord Stream 1, scrie Politico.eu, care adaugă că îngrijorările cu privire la gazul rusesc nu sunt doar ale Germaniei. Franța ia și ea în considerare varianta opririi totale a distribuției de către Rusia.
România fără iluminat stradal
Sute de primării sting lumina pe stradă la 12 noaptea, a aflat colegul meu Cristian Andrei, deoarece funcționează deja „pe avarie”. Sute de comune din România încearcă să facă economie, oprind iluminatul stradal între 12 noaptea și 5 dimineața.
„Eu nu am 30.000 de lei să dau la școală, cheltuielile cu gazele pentru școală sunt neplătite din luna martie”, povestește un primar. „Prețurile au luat-o razna, din cauza prețului la motorină. Toți colegii de municipii suntem într-o situație similară”, spune altul.
La întâlnirea de astăzi cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, liderii locali urmează să ceară „ajutor de la centru”, bani din următoarea rectificare bugetară.
Ca ordin de mărime, 30.000 de lei arată dramatic puși în fața celor 37.000.000 de milioane cheltuite de PNL și PSD pentru promovarea în presă doar în primele cinci luni din 2022. Europa Liberă a continuat săptămâna trecută analiza felului în care sunt cheltuiți banii publici primiți ca subvenție de partidele parlamentare.
Și încă o știre din weekend: G4Media a primit, sâmbătă seara, un răspuns de la Curtea de Apel. Mesajul nu conținea explicații despre indiciile care arată că dosarul premierului Ciucă cu privire la acuzațiile de plagiat ar fi fost direcționat către un anumit judecător, favorabil premierului, ci doar o informare: Curtea de Apel București a început o anchetă internă.
Iar Adevărul publică lista europarlamentarilor români care s-au opus introducerii dreptului la avort în legislația esențială a Uniunii Europene: Traian Băsescu, Vasile Blaga, Mircea Hava, Eugen Tomac şi Iuliu Winkler. S-a abţinut Marian Jean Marinescu (PNL), în timp ce mai mulţi aleşi au lipsit de la vot, cum ar fi Rareş Bogdan (PNL), Gheorghe Falcă (PNL), Mihai Tudose (PSD) şi Dan Nica (PSD).
Alte știri:
- În Sri Lanka, sute de protestatari continuau să ocupe duminică reşedinţa oficială a preşedintelui, biroul acestuia şi pe cel al prim-ministrului în capitala ţării, Colombo, transmite Agerpres.
- Temperaturile record din Portugalia au provocat incendii masive de vegetație, scrie The Guardian.
- Cătălin Drulă este noul președinte al USR.
Așteptăm mesajele voastre la treiminute@rferl.org.
O săptămână ușoară,
Carmen
