Bună dimineața, dragi prieteni,
Veștile din Ucraina și Rusia sunt îngrijorătoare pentru întreaga planetă. Bombardamentele din zona de siguranță a centralei nucleare de la Zaporojie au avariat rețeaua electrică. Pe de altă parte, Rusia a decis să ardă - da, exact, cu flacără, în aer liber - cantități uriașe de gaz în nord-vestul țării, ceea ce afectează, spun experții, calota glaciară, accelerând încălzirea globală.
Iată așadar cele mai importante știri ale dimineții:
- Centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la sistemul electric al Ucrainei. Lumea a fost la un pas de catastrofă nucleară, spune V. Zelenski.
- V. Putin a hotărât prin decret mărirea armatei regulate a Rusiei cu 137 de mii de soldați, până la circa 1,15 milioane de persoane. Un indiciu că războiul va fi lung.
- Guvernul Ciucă aprobă azi, prin OUG, majorarea salariilor bugetarilor, o decizie criticată din cauza efectelor asupra inflației, deja de două cifre.
Miza deconectării centralei Zaporojie
Colegii de la Europa Liberă în lb. engleză citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică spunând că rețeaua care alimentează sistemul de siguranță la Zaporojie a fost între timp reconectat. Centrala a intrat sub controlul rușilor în martie, dar cu ingineri ucraineni. care au continuat să lucreze. Luptele din ultimele săptămâni au provocat însă avarierea multor cabluri de înaltă tensiune.
Europa Liberă explică evoluția evenimentelor, folosind inclusiv imagini din satelit obținute de divizia de investigație al Serviciului Ucrainean al RFE, dar și miza incidentelor din aceste zile.
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Ucraina, a fost dată în folosință în 1985, și alimentează acum 20% din economia și locuințele ucrainenilor. Oprirea centralei ar fi însemnat greutăți de neimaginat la iarnă, pe lângă riscul unor incidente radioactive.
Lumea a fost la un pas de o catastrofă nucleară, a declarat președintele Zelenski, imediat după anunțul companiei de electricitate ucrainene Energoatom că Zaporojie a fost deconectată de la sistemul energetic național al Ucrainei.
„Dacă generatoarele diesel nu ar fi fost pornite, dacă automatizarea nu ar fi funcționat iar personalul nostru nu ar fi reacționat la timp după oprirea alimentării cu electricitate, acum ne-am fi confruntat cu urmările unui accident radioactiv”, a avertizat președintele Ucrainei joi seară, citat de BBC. „Rusia a pus în pericol toți europenii”, scrie și live blog-ul Europa Liberă, dar și alte redacții românești precum Adevărul sau Digi24.
Dacă în sud-estul Rusiei riscul unor incidente radioactive este unul real, în nord-vestul Rusiei, poluarea și încălzirea bruscă provocată de arderea a 4,3 milioane de metri cubi de gaz zilnic dă frisoane atât experților, cât și finlandezilor de la granița cu Rusia, dar e de presupus că și rușilor obișnuiți din regiune.
BBC spune că problema provine de la instalațiile de gaz lichefiat de la Portovaya, aflate la nord-vest de Sankt Petersburg, și la capătul rusesc al Nord Stream 1 care alimenta Germania. Localnicii finlandezi au dat primii alarma în legătură cu flăcările vizibile încă de la începutul verii.
Experții citați spun că arderile de gaz sunt obișnuite în astfel de uzine, dar că la Portovaya cantitatea este atât de mare încât contribuie la o topire mai accelerată a calotei glaciare. Un efect al invaziei Rusiei în Ucraina care cu greu ar fi putut fi anticipat.
Ce arată cei 137 de mii de soldați ruși în plus?
New York Times scrie că decizia de a spori armata rusă regulată cu 137 de mii de soldați va duce numărul total al militarilor ruși la 1,15 milioane în ianuarie 2023. BBC completează datele cu cei 900 de mii de civili care lucrează pentru Armata Rusă.
Semnificația decretului de la Kremlin are mai multe valențe. Rusia a pierdut deja în război 80.000 de militari, adică pierderi semnificative pe care nu le anticipa și care trebuie compensate, comentează NYT. Dar, mai important decât acest aspect, remarcă BBC, o sporire a efectivelor militare cu 10% arată că și Moscova a înțeles că războiul va fi lung.
O veste cum nu se poate mai proastă pentru milioanele de ucraineni dislocați, peste 10 milioane și-au părăsit țara, ca și doamna care refuză să plece dintr-o anumită tabără de corturi instalată la intrarea în Republica Moldova. Mulți alții sunt dislocați intern, numeroși în condiții precare și/sau foarte periculoase. Și nu numai pentru ei.
Altfel, e bine să știm cine și cât mai cumpără combustibil de la compania rusească Lukoil, în România. În pofida rezervelor inițiale, se pare că da, sancțiunile economice chiar funcționează.
Guvernul Ciucă e prietenul inflației sau inamicul ei?
Seria de ajutoare în contextul economic critic pe care îl traversează întreaga lume occidentală din cauza invaziei Rusiei în Ucraina a înregistrat ieri o nouă categorie: sprijinul pentru gospodăriile care folosesc pentru încălzire lemne de foc, după cum a aflat colegul meu, Cristian Andrei/Europa Liberă.
Cum circa 40% din populație locuiește la țară și categorii importante în rural, dar și în urban, măsura este legitimă, de vreme ce guvernele au datoria să asigure tuturor subzistența elementară.
Problema pare să fie, după cum menționa finanțistul Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație BNR, într-un interviu la One-to-One/Europa Liberă, că în timp ce banca centrală frânează fluxul de masă monetară pe piață (prin majorarea dobânzii cheie în special), guvernul accelerează.
Multe publicații includ majorarea salariilor bugetarilor exact în această categorie: mai mulți bani de cheltuit înseamnă sporirea inflației pentru toată lumea și, în definitiv, chiar anularea creșterilor salariale.
Alte subiecte:
- Casa de licitații Christie's va vinde colecția de artă a co-fondatorului Microsoft, Paul G. Allen, estimată la un miliard de dolari. Paul G. Allen s-a stins în 2018. Colecția sa acoperă 500 de ani: Botticeli, Turner, Van Gogh, Andy Warhol...
- Adevărul continuă seria dedicată comorilor arheologice din zona Sarmizegetusa, dar adaugă azi un articol legat de Parcul Național Retezat și absența sa nejustificată din patrimoniul UNESCO.
Toate cele bune, week-end liniștit,
Elena
