Bună dimineața, dragi prieteni,
Situația din Ucraina acoperă în continuare prima pagină a marilor publicații internaționale. Apar însă și câteva alte știri de reținut.
Iată principalele știri ale dimineații:
- Ucraina cere arme NATO în interval „de zile, nu de săptămâni”, altfel va fi prea târziu. Divergențe privind încadrarea juridică a atrocităților rusești.
- Un laureant Nobel pentru economie semnează un avertisment devastator la adresa Germaniei și a gazele ei rusești. Pink Floyd s-a reunit în onoarea Ucrainei.
- Ex-ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, fostul cel mai influent personaj din România, a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru corupție.
Sunt atrocitățile rusești genocid sau crime de război?
Nu mai există niciun dubiu că atrocitățile comise de trupele rusești în Ucraina au fost comise deliberat și la ordin. Informații, imagini, mărturii directe și indirecte au invadat spațiul public și, e de presupus, calculatoarele serviciilor de informații și cancelariilor din întreaga lume.
Înregistrări interceptate serviciile de informații germane surprind discuții „ca într-o zi de lucru obișnuită” în care comandanții le spuneau soldaților să interogheze victimele și apoi să le împuște, relatează The Guardian. Primarul Anatoli Fedoruk spune că aprox. 90% dintre cele 320 de victime descoperite au fost ucise de gloanțe, nu de șrapnel, adică au fost țintite individual, nu de bombardamente.
Nenumărate alte dovezi judiciare au determinat excluderea Rusiei din Consiliul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, după cum notează Europa Liberă. Discuția se poartă acum în termeni de încadrare juridică: e genocid sau sunt crime de război.
După cum relevă directorul Programului pentru Studiul Genocidului de la Universitatea Yale, prof. David Simon, intervievat de Europa Liberă, genocidul este tentativa deliberată de a extermina un grup rasial, etnic, religios sau național. Or, dacă nu există niciun dubiu, că trupele ruse țintesc deliberat civili (crime de război), nu este încă limpede că intenția este de a distruge poporul ucrainean, parțial sau total, adică genocid.
BBC a făcut exact același demers. Profesorul asociat la Johns Hookins University, expert în relații internaționale, Eugene Finkel, spune că cea mai recentă expunere a filozofiei regimului Putin, cea publicată de Ria Novosti „Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina?”, dovedește genocidul. Susținând că apărarea Ucrainei este nazistă, ideologul Timofei Sergheiţev spune că elita de la Kiev trebuie exterminată, cei care ajută armata ucraineană la fel, iar după cucerire, populația Ucrainei trebuie „re-educată”. E genocid, punctează și președintele organizației Genocide Watch, Gregory Stanton.
La București, colega mea, Andreea Pora, a adunat de asemenea câteva mostre de ideologie putinistă. Ele conturează un regim de tip fascist care și-a propus să lichideze Ucraina ca stat și mare parte din populație. Ceea ce ar confirma ipoteza de genocid.
Genocid sau „doar” crime de război, bătălia pentru ținuturile din estul Ucrainei va fi ca „în cel de-al doilea război mondial”. Ministrul de externe, Dimitri Kuleba cere întăriri substanțiale din partea NATO, „acum, altfel va fi prea târziu”. Se pare că le va primi.
„Cum a devenit Germania sprijnul lui Putin?”
Este titlul unei analize devastatoare la adresa Berlinului, semnat de economistul Paul Kugman, laureat Nobel, în New York Times. El argumentează că Germania se comportă iresponsabil insistând că ruperea dependenței de gazele rusești ar provoca mari daune economice, devreme ce a fost avertizată insistent când și-a legat economia în proporție de 55% gazul rusesc.
„Abia când au ieșit la iveală atrocitățile din Ucraina, cancelarul Scholz a admis bombănind că ceva trebuie făcut”, dar și atunci, observă Kugman, „fără vreun sens al urgenței”. În plus, Berlinul nu a avut nicio problemă să ceară sacrificii teribile Greciei la criza economică precedentă de care s-a văzut ulterior că nu Atena era vinovată.
Presa americană este însă dominată de o premieră absolută: nominalizarea pentru prima dată în fruntea Curții Supreme din Statele Unite a unei judecătoare de culoare, Ketanji Brown Jackson.
Washington Post comentează că în decurs de numai o generație, componența Curții Supreme de Justiție s-a schimbat semnificativ. Între cei nouă membri s-a ajuns la partitate între femei și bărbați, iar decanul de vârstă este un bărbat de culoare.
Despre un cu totul alt fel de competiție în Franța, unde duminică au loc alegeri. Le Monde a deschis deja un live blog cu principalele declarații/informații/adunări electorale. Cine sunt candidații și care este clasamentul în sondaje, aflați din analiza Europa Liberă.
Elena Udrea, condamnată la 6 ani cu executare în dosarul Gala Bute
Condamnarea Elenei Udrea, fostul cel mai influent personaj din România, la 6 ani de închisoare pentru corupție stârnește reflecții amare despre maniera în care politicienii români își aleg liderii.
Între publicațiile românești, Libertatea are partea leului. De la investigația lui Cătălin Tolontan, urmată de 92 de alte episoade, a pornit ancheta judiciară în dosarul Gala Bute. Din păcate și pentru politica, dar și pentru ideea de dreptate în România, condamnarea pentru corupție a venit după 11 ani.
În timp ce principalul partid de guvernământ se pregătește să îi ofere generalului Ciucă frâiele PNL, fără concurență, lumea politică românească a urmărit ieri știrile despre condamnarea Elenei Udrea, dar și pe cele privind faptul că aceasta a fugit din România, în absența interdicției de a părăsi țara. A fost prinsă ulterior în Bulgaria.
Alte subiecte:
- Israelul se confruntă cu o serie de atentate teroriste. Ieri a avut loc al patrulea, în numai două săptămâni, scrie BBC
- The Guardian anunță că Pink Floyd s-au reunit în onoarea Ucrainei. Single-ul se numește „Hey Hey Rise Up”. Vocalist este ucraineanul Andrei Hlivniuc, un musician care a participat ca voluntar la apărarea armată a Kievului.
Nu uitați că ne puteți scrie la adresa treiminute@rferl.org
Toate cele bune,
Elena
