Nicolae Ciucă a obținut o derogare pentru a candida la șefia PNL, după ce s-a constatat că îi lipsește vechimea necesară în partid. Statutul prevede că un membru trebuie să aibă cinci ani vechime pentru a putea candida. De o derogare similară au beneficiat Klaus Iohannis în 2014 și Florin Cîțu în 2020.
„PNL are nevoie de o stare de armonie”, a afirmat Ciucă în momentul depunerii moțiunii pentru Congres. Moțiunea candidatului Ciucă se intitulează „Uniți pentru o Românie stabilă și puternică”.
Situația este incertă și în USR. Cătălin Drulă este președinte interimar, al treilea lider într-un singur an după demisia inopinată a lui Dacian Cioloș. Un congres extraordinar urmează să lămurească situația din partid.
Marcel Ciolacu a preluat PSD în opoziție și a adus liniștea pentru taberele din partid. Congresul programat pentru 2021 a fost amânat fără un termen precis.
George Simon s-a desprins din triumviratul cu Sorin Lavric și Claudiu Târziu și încearcă să ia partidul pe persoană fizică pentru a candida la prezidențiale în 2024. Un prim pas l-a făcut la Congresul din 27 martie, când a fost ales unic președinte al partidului.
Compromisul, conjunctura favorabilă sau sprijinul Palatului Cotroceni au făcut ca acești lideri să se afle astăzi în fruntea principalelor partide parlamentare, susțin analiștii consultați de Europa Liberă.
„Soluțiile exterioare vin din incapacitatea partidelor politice de a crea leadership. Cariera politică standard nu permite celor care au suficient de multă valoare să se impună”, spune politologul Cristian Pîrvulescu.
Lectorul George Jiglău, de la Universitatea Babeș Bolyai, atrage atenția că un lider trebuie să emane competență și să aibă o bună comunicare, ceea ce „nu se poate afirma, cu mâna pe inimă, despre liderii de la vârful politicii românești”.
Un general pentru PNL. Cotroceniul aprobă
Președinții PNL se schimbă cu o viteză amețitoare, observă analiștii. În ultimul an, partidul a avut trei lideri. Ludovic Orban a fost singurul pentru care nu a fost nevoie de o derogare pentru a candida la funcția de președinte.
Florin Cîțu și Nicolae Ciucă nu ar fi putut candida dacă nu se obținea o derogare de la prevederile Statutului.
General în rezervă, fost șef al Statului Major, Nicolae Ciucă nu dorea să facă politică în urmă cu patru ani, potrivit propriilor afirmații. În 2020, a candidat pe listele PNL Dolj pentru un post de senator. În guvernul Orban a fost propulsat ca ministru al Apărării, deși numele său fusese avansat și pentru poziția de premier.
Soluția de compromis pentru Palatul Victoria, în decembrie 2020, s-a numit Florin Cîțu. Peste numai un an, Cîțu, care a câștigat și șefia PNL în septembrie 2021, i-a făcut loc în fruntea guvernului lui Nicolae Ciucă. Peste alte trei luni, PNL decide că premierul trebuie să devină și liderul partidului, iar Cîțu este obligat să demisioneze.
„Este un implant politic. Nicolae Ciucă este o soluție de tip 'Iohannis 2014', o încercare de a relansa partidul printr-o persoană exterioară”, subliniază Cristian Pîrvulescu. Chiar dacă este senator al PNL, Nicolae Ciucă nu este asociat ca imagine cu partidul.
Klaus Iohannis s-a înscris în PNL în 2013 și a fost propulsat rapid în funcția de prim-vicepreședinte sub Crin Antonescu. Peste numai un an, prelua partidul și candida la prezidențiale, pe care le câștiga.
Despre viziunea ideologică a lui Nicolae Ciucă nu există foarte multe informații.
„Îl putem considera moderat, un conservator moderat, pare să aibă și tendințe sociale”, subliniază profesorul Pîrvulescu, care adaugă că principalul criteriu pentru care a fost ales un general în rezervă în fruntea guvernului a fost cel geo-strategic. Războiul din Ucraina a contat și în politica internă.
Profesorul George Jiglău, de la Universitatea Babeș Bolyai, atrage atenția asupra „lipsei de răspundere din partea eșalonului doi al PNL, care nu a avut dorința să își asume președinția partidului”.
„Este o încercare de a veni cu un personaj pentru ca PNL să profite de capitalul de notorietate și imagine pentru că vorbim de un premier. E o persoană vizibilă cu putere în statul român”, a spus politologul.
Analiștii consultați de Europa Liberă îl creditează pe președintele Klaus Iohannis cu un rol în promovarea lui Nicolae Ciucă drept președinte PNL.
„Nu cred că baronii îl doreau pe Ciucă, doreau funcția pentru ei. Iohannis nu a negociat cu baronii, președintele lasă să se înțeleagă ce vrea. A dat semnalul cu Ciucă, oamenii au înțeles”, a fost poziția lui Cristian Pîrvulescu.
„Palatul Cotroceni joacă un rol în desemnarea conducerii PNL. E un risc pentru partid să rămână agățat și influențat de președintele Iohannis. În loc să propulseze un personaj care poate deveni un candidat pentru 2024, riscul e să rămână prea mult în zona de compromis și influență în raport cu președintele Iohannis”, crede profesorul Jiglău, Departamentul de științe politice al Universității din Cluj Napoca.
Trei vulnerabilități pentru Ciucă: acuzația de plagiat, slab comunicator, premier până în 2023
Premierul Ciucă, viitorul lider al PNL, a fost acuzat, în ianuarie 2022, că și-a plagiat teza de doctorat. Emilia Șercan, jurnalist la PressOne, susține că procedura prin care teza de doctorat a premierului urma să fie verificată a fost blocată, iar ea a fost supusă unei operațiuni de „kompromat” din partea autoritățile statului român. Premierul a negat că a plagiat în lucrarea de doctorat.
„Plagiatul este o problemă într-adevăr, dar nu plagiatul l-a obligat pe Ponta să iasă din politică. Am vorbit și cu colegii occidentali, e o problemă etică, dar dacă se abuzează, publicul nu mai este interesat”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
Fostul premier, Victor Ponta, a fost acuzat în 2012 că și-a plagiat lucrarea de doctorat. Până la plecarea sa de la Palatul Victoria, 2015, nu s-a dat un verdict final. Înalta Curte s-a pronunțat în iulie 2020: Victor Ponta a plagiat.
Fără titlul de doctor, el rămâne în continuare președintele Pro România, partid care nu a trecut pragul parlamentar.
Nicolae Ciucă nu s-a remarcat nici la capitolul comunicare, dimpotrivă.
„Domnul Ciucă nu e un politician de carieră, a fost o soluție de compromis și când a ajuns premier. Nu e genul de politician la care să ne așteptăm la o comunicare fluentă care să treacă sticla, care să aibă priză la electorat. E un pariu pentru PNL”, subliniază lectorul Jiglău.
Nici Cristian Pîrvulescu nu îi acordă multe puncte la capitolul comunicare.
„Prezența lui în fruntea PNL e clar o conjunctură, un compromis”, afirmă profesorul.
Scenariul posibil pentru Nicolae Ciucă este să ajungă prezidențiabil în 2024 din partea PNL. Potrivit acordului de guvernare, funcția de premier revine PSD din 2023, ceea ce îl poate plasa pe președintele PNL în afara structurii guvernamentale.
Un posibil rol pentru Nicolae Ciucă ar putea să fie acela de președinte al Senatului, dacă renunță la Palatul Victoria.
Ciolacu a făcut liniște în PSD. Drumul său a fost deschis de Dragnea
Marcel Ciolacu este considerat de Cristian Pîrvulescu drept „președintele PSD cel mai lipsit de personalitate”.
Mulți ani, Ciolacu nu s-a aflat în centrul vieții de partid, iar cariera și-a început-o la Buzău, o filială obișnuită să aducă voturi. Spre deosebire de Adrian Năstase, Mircea Geoană sau Victor Ponta, toți foști președinți PNL, el nu a avut un profil de lider autentic, nici o carieră care să indice că ajunge președintele PSD. Pîrvulescu spune că cel care i-a deschis drumul a fost chiar Liviu Dragnea, prin faptul că un provincial a fost acceptat ca lider PSD.
De numele lui Ciolacu se leagă și o anchetă jurnalistică a Recorder despre cum a dobândit calitatea de revoluționar.
Ajuns în fruntea partidului în decembrie 2019, Marcel Ciolacu a obținut rezultatele dorite. Partidul și-a revenit ca imagine și a câștigat alegerile locale și parlamentare din 2020. Aceste victorii reprezintă un atu. A avut de partea sa baronii și a reușit să face un armistițiu între grupările din PSD.
„Avantajele lui Ciolacu sunt că este moderat, este de multă vreme în politică, are un capital de încredere în PSD dintr-o poziție secundară, provine dintr-o organizație care aduce multe voturi. Și-a construit încet o carieră politică care l-a ajutat. Prietenia cu directorul SIE nu trebuie neglijată. A fost o tripletă Ciolacu – Tudose – Vlase”, explică profesorul Pîrvulescu.
Marcel Ciolacu a reușit să readucă PSD rapid la guvernare, ceea ce îi conferă o poziție importantă din care nu poate să fie schimbat: cel care împarte resursele.
„Președintele PSD ar putea să fie premier în 2024. Îl văd ca pe un personaj care să capete treptat ambiții să ajungă candidat la prezidențiale”, susține profesorul Jiglău.
Principalul pericol din interiorul PSD ar putea să fie Gabriela Firea, spune Cristian Pîrvulescu. Aceasta intenționează să candideze pentru un nou mandat de primar al Capitalei în 2024, iar, ulterior, poate să revendice și șefia PSD.
„Ciolacu nu a avut o confruntare politică serioasă, el e pe linie cu Ciucă și Cîțu. I-am văzut pe toți trei în Parlament la discursul președintelui Zelenski. Au avut dificultăți de citire, trebuie să reia lecțiile de citire din clasa întâi, a doua, nu se descurcă”, a declarat Cristian Pîrvulescu.
USR își joacă existența în 2024. Drulă ar trebui să fie locomotiva
Dan Barna, Dacian Cioloș, Cătălin Drulă. Trei președinți ai USR în mai puțin de un an și un partid care ajuns în opoziție nu reușește să mai crească în sondajele de opinie.
Electoratul USR este diferit de cel al PNL și PSD și are așteptări mai mari, cred analiștii. De aceea, uneori, partidul e perceput ca fiind preocupat mai mult de dezbaterile interne, decât de poziționările externe. Pentru că partidul nu are capacitatea de a lua rapid decizii.
„Drulă e tot o soluție de compromis”, crede Cristian Pîrvulescu. Profesorul remarcă diferența între cultura organizațională a USR și cea a PLUS. Critică decizia lui Dacian Cioloș de a demisiona, spunând că a fost „irațională”.
„Problema a fost cum a plecat Cioloș din fruntea partidului, ne-a luat prin toți prin surprindere. Au fost alegeri civilizate între Barna și Cioloș. Electoratul lor tinde să facă un pas în spate, să spună că USR numai se ceartă. Dacă ei nu se pot organiza intern, cum pot guverna?”, susține profesorul de la Cluj Napoca.
Politologul crede că Drulă va fi candidatul USR la prezidențiale din 2024.
Fost ministru al Transporturilor în Cabinetul Cîțu, Cătălin Drulă s-a remarcat în timpul grevei de la metroul din Capitală, dar și pentru luările de poziție în criza guvernamentală. El a fost considerat de analiști printre miniștrii performanți ai guvernării PNL – USR – UDMR.
Simion a luat AUR-ul și vrea și Cotroceniul
Triumviratul din AUR pare să înceteze după Congresul din 27 martie în care George Simion a devenit președintele partidului. Claudiu Târziu, fost co-președinte al AUR, a preluat funcția de președinte al Consiliului Național.
„La AUR a câștigat cel cu experiența megafonului”, remarcă Pîrvulescu. Principala provocare pentru AUR este să rămână în centrul atenției și în 2024.
George Simion își pregătește candidatura la prezidențiale, observă analiștii consultați de Europa Liberă.
„AUR e un partid ciudat, imprevizibil, extremist-conservator. Uneori poate mobiliza voturi, dar poate să și dispară la fel de repede cum a apărut. Cred că e un partid care are șanse să supraviețuiască mai mult fără George Simion. El își dorește să transforme AUR într-un partid de lider. Dă din coate să îi îndepărteze pe ceilalți din jurul lui, dar e un pariu riscant”, susține George Jiglău, profesorul de științe politice de la UBB.
Potrivit acestuia, partidele extremiste din Europa au rezistat dacă și-au moderat discursul.
„Simion va candida la prezidențiale, dacă nu se întâmplă ceva. O să fie agresiv, o să facă gălăgie. Un Simion chiar și în turul doi e un risc pe care ni-l putem asuma, e un an 2000 repetat”, este opinia politologului din Cluj Napoca.
Analiștii spun că dincolo de jocurile politice interne și conjunctura prin care au obținut puterea, liderii politici trebuie să emane competență și bună credință.
„Marea parte din frustrarea care se simte în societate vine din faptul că recrutarea în partide e pervertită. Criteriile de selecție nu sunt transparente și rezultă personaje în funcții publice care au problemă de competență”, a conchis George Jiglău.
