Linkuri accesibilitate

Alegeri în Franța | Rămâne Macron la Elysée? Analist: „Nu îmi imaginez Franța condusă de Marine Le Pen”


Emmanuel Macron și Marine Le Pen au intrat în turul doi și în 2017, așa cum este de așteptat să se întâmple și în urma alegerilor de duminică, 10 aprilie 2022. (Colaj foto cu imagini din 7 mai 2017)

Cu doar câteva zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programat în 10 aprilie, distanța dintre candidații cu cele mai multe voturi, președintele Emmanuel Macron și Marine Le Pen („Adunarea Națională”), pare că se mișcorează.

În ultima lună, Marine Le Pen a crescut constant în sondaje, în timp ce Emmanuel Macron a scăzut.

Deși cu mici variațiuni între procentele pe care le-ar avea cei doi candidați, tendința este confirmată de trei sondaje: Kantar, Ipsos pentru Le Monde și Institutul de opinie și studii de marketing în Franta și străinate (IFOP).

Acesta din urmă actualizează zilnic evoluțiile opțiunilor electorale, iar potrivit datelor pentru 5 aprilie, Emmanuel Macron ar obține în primul tur 27% din voturi, iar Marine Le Pen 23%.

Față de estimările din 15 martie 2022, președintele Franței a pierdut patru procente, în timp ce doamna Le Pen a câștigat cinci.

Sondajele de opinie arată că după primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru duminică, 10 aprilie 2022, președintele Emmanuel Macron se va plasa pe primul loc și va fi urmat de candidata dreptei radicale, Marine Le Pen. Pe locul trei ar urma să se plaseze candidatul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon.
Sondajele de opinie arată că după primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru duminică, 10 aprilie 2022, președintele Emmanuel Macron se va plasa pe primul loc și va fi urmat de candidata dreptei radicale, Marine Le Pen. Pe locul trei ar urma să se plaseze candidatul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu, care a studiat relații internaționale contemporane și geopolitică la Universitatea Paris 1 – Sorbona, explică pentru Europa Liberă că o astfel de evoluție în mai puțin de o lună poate fi pusă pe seama companiei electorale total atipice pentru Franța. Aceasta a fost dominată doar de două mari teme: pandemia de Covid și războiul din Ucraina.

„De câteva săptămâni se vorbește aproape exclusiv despre Ucraina. Inițial, acest lucru l-a favorizat pe Macron, însă în ultima vreme se vorbește tot mai mult de creșterea prețurilor, de probleme sociale, care au devenit tot mai vizibile. În mod inedit în Franța, unele orașe au început să dea bonuri valorice pentru achiziția de produse de primă necesitate”, spune Ștefan Popescu, care arată că pe acest fundal apar creșteri pentru candidații din extremele eșichierului politic.

Potrivit sondajelor, pe locul trei se află candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon: 16,5% în 5 aprilie, o creștere cu peste patru procente față de 15 martie.

În planul mișcărilor sociale, președinția lui Emmanuel Macron a fost marcată de protestele violente ale „Vestelor galbene”. Începute în 2018, ca reacție la prețurile carburanților, acestea au revenit în timpul pandemiei de Covid, când Macron a decis politici stricte de prevenire a răspândirii virusului.
În planul mișcărilor sociale, președinția lui Emmanuel Macron a fost marcată de protestele violente ale „Vestelor galbene”. Începute în 2018, ca reacție la prețurile carburanților, acestea au revenit în timpul pandemiei de Covid, când Macron a decis politici stricte de prevenire a răspândirii virusului.

În opinia lui Ștefan Popescu, pe ultima sută de metri și din perspectiva turului doi, Emmanuel Macron ar trebui să se concentreze asupra problemelor sociale, chiar dacă războiul din Ucraina va continua să domine buletinele de știri și dezbaterile din societatea franceză.

Deși a înregistrat un eșec în privința negocierilor cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron a avut totuși de câștigat în urma războiului din Ucraina, spune acesta.

„Franța are o populație extrem de atentă la politica externă și la rolul Franței în lume. Orice președinte a căutat să marcheze puncte în politica externă. Macron ar fi fost penalizat dacă nu ar fi încercat să mențină dialogul cu Vladimir Putin”, consideră expertul în relații internaționale, care precizează că publicul francez e atent și la alte zone, Africa, de exemplu, unde e prezentă, prin controversatul grup Wagner, și Federația Rusă.

În condiții diferite, doamna Le Pen, apropiată de Vladimir Putin și promotoare a extremei drepte, ar fi avut de pierdut la capitolul „externe”, dar în cazul ei, problemele sociale și economice au compensat puternic, adaugă Ștefan Popescu.

Macron și politica externă

La primul discurs în calitate de președinte, Emmanuel Macron intra în scenă pe muzica Odei Bucuriei - imnul Uniunii Europene, iar printre primele măsuri s-a aflat schimbarea numelui Ministerului de Externe în „Ministerul Europei și Afacerilor Externe”.

La câștigarea președinției Franței, acum cinci ani, Emmanuel Macron dorea mai multă integrare europeană și o autonomie „strategică” a Uniunii Europene. A pledat mereu ca UE să aibă propriul sistem defensiv. Complementar cu NATO, dar „european”.

Același mesaj l-a transmis și în ianuarie 2022, când Franța a preluat președinția Consiliului UE. „Nu ne putem mulțumi cu a răspunde doar la crizele internaționale. Trebuie să putem anticipa. /.../ Trebuie să adoptăm Busola Strategică lansată în timpul președinției germane, ne definim propria doctrină de securitate, complementară cu NATO, cu o adevărată strategie de independență tehnologică, industrială și de apărare, fără de care această Europă a Apărării este lipsită de sens și nu este ancorată în realitate”.

Busola Strategică a fost, într-adevăr, adoptată, dar la puțin timp de la discursul mobilizării europene strategia lui Emmanuel Macron pentru negocieri cu Vladimir Putin a eșuat.

Nu pentru că nu ar fi încercat, scrie France 24, într-o analiză a celor cinci ani în care președintele Franței a încercat să fie mereu „în lumina reflectoarelor”.

În 7 februarie 2022, președintele Macron a mers la Moscova și a discutat ore întregi cu Vladimir Putin. Deciziile ulterioare ale acestuia cu privire la Ucraina l-au șocat pe Macron.
În 7 februarie 2022, președintele Macron a mers la Moscova și a discutat ore întregi cu Vladimir Putin. Deciziile ulterioare ale acestuia cu privire la Ucraina l-au șocat pe Macron.

Orele petrecute de Macron la deja celebra masă a negocierilor, invocarea repetată a Formatului Normandia care ar fi urmat să medieze conflictul început în 2014 între Rusia și Ucraina (după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și începerea conflictului din estul Ucrainei cu separatiștii sprijiniți de Moscova) nu l-au salvat pe Macron de surpriza din 21 februarie, când Vladimir Putin a declarat independența regiunilor separatiste.

Războiul ordonat în 24 februarie a consfințit eșecul medierii franceze.

Dar, Macron a continuat să încerce, a vorbit de cel puțin 14 ori la telefon cu Vladimir Putin, subliniază Ștefan Popescu, iar „toate figurile publice importante în politica externă a Franței invocă viitorul și spun că este important să se mențină contactul diplomatic cu Moscova. Negocierile ruso-ucrainene nu vor rezolva conflictul, pentru că este un conflict mult mai amplu, care privește relația Federației Ruse cu Occidentul, iar Macron încearcă să mențină Occidentul prezent în secvența de... după.”

Analistul remarcă faptul că Rusia acceptă medierea Turciei, lucru care arată că „suntem într-o fază de negare a Occidentului, așa cum s-a întâmplat și în cazul Siriei când au creat un proces de pace paralel celui de la Geneva, care era patronat de Occident.”

Ce și-a propus Macron în 2017 și ce a obținut

În 2017, francezii au ales cel mai tânăr președinte din istoria Republicii, primul născut după crearea celei de-a Cincea Republici Franceze (1958).

Ștefan Popescu remarcă că rezultatele alegerilor vor depinde mult de prezența la urne.
Ștefan Popescu remarcă că rezultatele alegerilor vor depinde mult de prezența la urne.

La 39 de ani, Emmanuel Macron candida pentru prima dată, cu un partid pe care îl înființase cu doar un an în urmă și cu promisiunea de a uni politica franceză și pe francezi.

Proiectul său politic mulțumea atât stânga (promisiuni salariale, reducerea birocrației), cât și de dreapta (liberalism economic, creșterea cheltuielilor pentru apărare).

În plan economic, remarcă analiza France 24, Macron găsește numeroase elemente cu care să se laude, de la revenirea după pandemie, la creșterea atractivității economiei franceze pentru investitori.

Dar deficitul comercial rămâne ridicat, piața muncii e destabilizată, iar reducerea fiscalității nu a avut efectele scontate asupra investițiilor.

În plan general, pot fi contabilizate la eșecuri mai multe promisiuni electorale:

  • o clasă politică „curată”;
  • consens, dialog amplu și colaborare în luare deciziilor;
  • adoptarea unor politici de mediu ample și riguroase;
  • egalitate de gen și reducerea violenței domestice;

În opinia lui Ștefan Popescu, o altă problemă nerezolvată și acută a societății franceze, care aduce puncte doamnei Le Pen, este cea a imigrației și a integrării imigranților, astfel încât să nu apară frontiere civilizaționale.

„Sunt 751 de zone urbane sensibile, unde forțele de poliție nu pot intra. Lucrurile acestea creează temeri și emoții în societatea franceză, de care sunt făcuți responsabili și exponenții partidelor tradiționale, care nu au atacat problemele de fond”.

În 2017, cu două zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, un grup de credincioși musulmani se rugau pe străzile din Clichy, în apropiere de Paris. Un spațiu neautorizat de rugăciune fusese închis de autorități.
În 2017, cu două zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, un grup de credincioși musulmani se rugau pe străzile din Clichy, în apropiere de Paris. Un spațiu neautorizat de rugăciune fusese închis de autorități.

De altfel, una din constatările surprinzătoare ale observării politicii franceze este tocmai prăbușirea partidelor tradiționale, adaugă Ștefan Popescu, dar și faptul că verzii nu au reușit să aibă avansul așteptat în urmă cu câțiva ani.

„Nu îmi pot imagina o Franță condusă de Marine Le Pen, dar nu este bine să o criticăm pe ea, ci să ne uităm la cauzele care îi fac pe oameni să se îndrepte spre ea. De ce Partidul Socialist, care l-a dat pe François Mitterrand și mari premieri ai Franței, s-a prăbușit? De ce se prăbușește dreapta tradițională? Chiar și Macron a fost candidat anti-sistem. De ce nu se recompune sistemul tradițional?”

Ștefan Popescu remarcă, dincolo de lupta pentru președinție, că vor fi vitale alianțele și rezultatele la alegerile parlamentare, programate pentru luna iunie.

Candidații la alegerile prezidențiale din Franța

Le Monde împarte cei 12 candidați la primul tur (10 aprilie 2022) în funcție de orientare politică:

  • Extrema stângă: Nathalie Arthaud – „Lupta muncitorească” (LO), Philippe Poutou – „Noul Partid Anticapitalist” (NPA);​
  • Stânga radicală: Jean-Luc Mélenchon – „Franța Rebelă” (LFI), Fabien Roussel – Partidul Comunist Francez (PCF)​
  • Stânga Moderată: Anne Hidalgo – Partidul socialist (PS)​
  • Ecologiști: Yannick Jadot – Europa Ecologie – Verzii (EELV)​
  • Centru: Emmanuel Macron - La République en marche (LRM)​
  • Dreapta: Valérie Pécresse – Republicani (LR)​
  • Extrema Dreaptă: Marine Le Pen – „Adunarea Națională” (RN), Nicolas Dupont-Aignan – „Ridică-te, Franța” (DLF), Eric Zemmour – „Recucerire!”​
  • Alții: Jean Lassalle – „Să rezistăm”
  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG