Iată principalele știri:
- Joe Biden numește acțiunile Rusiei în Ucraina drept „genocid”.
- Vladimir Putin spune că negocierile cu Ucraina sunt blocate din cauza „acuzațiilor false” ale Ucrainei despre crime de război.
- România nu are un acord cu UE pentru finanțarea voucherelor de 50 de euro promise populației.
„Da, l-am numit genocid”
Nu e prima dată când Joe Biden o ia înaintea administrației sale – cu sau fără voie. S-a întâmplat și când l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război” și a dat mult de muncă diplomației americane după ce a spus, în Polonia, că Putin trebuie să plece. Cel mai probabil cuvântul „genocid” nu a fost scris în discursul pe tema prețurilor la energie pregătit pentru vizita lui Joe Biden în Iowa, dar l-a spus.
„Bugetul familiei voastre, posibilitatea de a face un plin la mașină – nu ar trebui să depindă de faptul că un dictator declară sau nu război și comite genocid”, a spus Joe Biden. Și nu a dat înapoi nici mai târziu, la plecarea din Iowa, când a primit întrebări suplimentare.
„Da, i-am spus genocid. A devenit tot mai clar că Putin încearcă să elimine chiar și ideea de a putea fi ucrainean. Dovezile s-au înmulțit. E diferit față de săptămâna trecută. Apar tot mai multe dovezi ale lucrurilor oribile făcute de Rusia în Ucraina. Și vor continua să apară. Avocații internaționali vor decide dacă se califică drept genocid sau nu, dar e clar că mie așa mi se pare că e”, a explicat Biden.
The Washington Post descrie momentul drept „o escaladare importantă a retoricii președintelui și o schimbare notabilă de abordare venită în timp ce oficialii americani evitau folosirea termenului”.
Definiția Națiunilor Unite pentru genocid: „acte comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios.” Asta spune Joe Biden că face Vladimir Putin, iar dezbaterea despre ce înseamnă ce se întâmplă în Ucraina, și din ce motiv, este una purtată deja de cel puțin o săptămână în presa internațională.
Președintele Ucrainei a reacționat imediat: „Adevăr rostit de un lider adevărat. A spune lucrurilor pe nume este esențial în lupta cu răul. Suntem recunoscători pentru sprijinul oferit de SUA până acum și avem nevoie urgent de armament greu pentru a putea preveni viitoare atrocități ale Rusiei”, a scris acesta pe Twitter.
Germania stă pe loc
Cum vor răspunde liderii occidentali? Ar putea fi tot dificil să nu acționeze într-un mod categoric. După o reacție puternică imediat după începerea războiului, care a inclus anunțul unei schimbări majore în politica de apărare și sporirea fondurilor pentru înarmare, Germania pare să stea pe loc, scrie The New York Times.
Berlinul nu e doar o piedică majoră în oprirea importurilor de gaze care „alimentează mașinăria de război a lui Putin”, după cum spun apăsat liderii țărilor baltice, dar Germania nu pare să se mai grăbească nici cu livrarea de vehicule blindate către Ucraina, în ciuda atrocităților comise de militari sub comanda lui Vladimir Putin, pentru că „nu trebuie să ne repezim”, spune Olaf Scholz.
Germania (clasă politică și mediu economic), pare, de fapt, încremenită în gândirea din ultimii zeci de ani în care prioritatea e prosperitatea economică. Iar aceasta s-a bazat în mod concret pe gazul ieftin importat din Rusia, notează The New York Times.
O opinie separată par să facă ecologiștii nemți – „Fața verde a noului militarism german”, titrează Hotnews.ro, care preia declarațiile ministrului de externe, Annalena Baerbock, reprezentantă a Verzilor. Ea, alături de colegul de partid, vicecancelarul Robert Habeck, pledează pentru livrarea de arme grele în Ucraina.
Iar oficialii ucraineni l-au invitat pe cancelarul german Olaf Scholz la Kiev, după ce au exclus o vizită a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, transmite miercuri dpa, preluată de Agerpres.
La București, premierul Belgiei, Alexander de Croo, vorbește într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă despre războiul din Ucraina și șantajul nuclear al lui Vladimir Putin. El a explicat de ce Volodimir Zelenski este îndreptățit să primească ajutorul Europei, a vorbit despre dezinformare și despre ce s-ar întâmpla în țara sa dacă un jurnalist de investigație ar fi presat de autorități. Urmăriți, astăzi, pagina Europa Liberă.
Din Rusia, Vladimir Putin „afirmă, în mod fals, că dovezile atrocităților comise în zona Kievului ar fi ‚fake’”, scrie The New York Times. Putin și-a folosit primele declarații pe larg despre război din aproape o lună pentru a anunța că negocierile sunt blocate, iar Rusia va continua invazia.
În Ucraina, mărturii sfâșietoare despre violuri, violență sexuală și ură față de cei invadați - „Violul, armă de război pentru Rusia”.
- La Mariupol, autoritățile locale spun că au fost uciși peste 20.000 de oameni.
- La Bucea, primarul declară că au fost găsite peste 400 de cadavre.
- Cel puțin 20 de jurnaliști au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei rusești.
Evenimentele zilei în live blogul Europa Liberă.
O premieră marca Boris Johnson
Liderul guvernului britanic a devenit primul premier în funcție sancționat pentru încălcarea legii, notează BBC.
Boris Johnson, soția acestuia și ministrul de finanțe Rishi Sunak au primit amenzi pentru încălcarea regulilor impuse pentru prevenirea răspândirii pandemiei de Covid la o petrecere organizată pe 19 iunie, la reședința oficială a premierului, pentru sărbătorirea zilei de nașterea a acestuia.
Nici premierul, nici ministrul său nu demisionează, notează presa britanică. Cei doi au „sfidat” cererile de a pleca din funcție, invocând „prioritățile poporului britanic” și nevoia de a răspunde acestora, precizează și The Guardian.
În România, un alt fel de eșec al pandemiei – „Două milioane de vaccinuri anti-COVID au expirat, anunță Rafila. Iar România mai așteaptă un număr de doze care ’depășește consistent populația țării’”, titrează Libertatea, unde trei „analiști critică pachetul de măsuri anunțat de coaliție: Statul nu are nici bani, nici capacitate de implementare. ’Nu există nicio garanție că va fi aplicat’”.
Nu sunt singurele probleme ale „pachetului”. După cum scrie în exclusivitate Europa Liberă, România nu are un acord cu UE pentru finanțarea voucherelor de 50 de euro promise populației.
Din culisele strategiilor din coaliție, cum a confiscat Marcel Ciolacu anunțarea măsurilor sociale.
Alte știri:
- România riscă amenzi de 30.000 de euro/zi pentru că nu a reușit în 13 ani să închidă 44 de gropi ilegale de gunoi, în România Liberă.
- Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcția de președinte al Partidului „Naţiune Oameni Împreună – Noi”. Vrea să creeze „consens”, notează G4 Media.
- La New York, transmite Reuters, autoritățile îl caută pe autorul atacului cu bombă fumigenă de la metrou în urma căruia au fost răniți peste 20 de oameni.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Toate bune,
Carmen
