Bun găsit,
Iată principalele știri ale zilei:
- Uniunea Europeană nu acceptă plățile în ruble pentru gazul și petrolul rusesc și ar urma să adopte în curând un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv un posibil embargou pentru petrol.
- Rusia plănuiește să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei, pe același model folosit în Crimeea în 2014. Vizate sunt regiunile Luhansk, Donețk și Herson.
- ROBOR la trei luni, indicatorul în funcție de care se calculează ratele în lei ale românilor, a depășit ieri pragul psihologic de 5%.
Embargou pentru petrolul rusesc
UE refuză să plătească pentru gazul rusesc în ruble și pregătește un nou pachet de sancțiuni menit să reducă dependența blocului de combustibilii furnizați de Moscova. Iar Germania, după mai multe reacții șovăielnice privind propria dependență de energia rusească, pare să se fi alăturat clubului.
După reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei de ieri, de la Bruxelles, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a spus că țara sa „a găsit o soluție pentru a suporta un embargo asupra petrolului”. „Asta nu înseamnă că nu vor fi consecințe”, a spus Habeck, referindu-se probabil la efectele economice asupra Germania și UE în ansamblu.
Austria, o altă țară care a ezitat în ultimele săptămâni în privința impunerii unui embargou energiei rusești, a anunțat și ea că e dispusă să renunțe la petrol. Țările din UE au plătit mai multe de 47 de miliarde de euro către Rusia pentru gaz și petrol numai din 24 februarie – când a fost invadată Ucraina – și până în prezent. De patru ori mai mult decât Consiliul, Comisia, Banca Europeană de Investiții și țările europene au oferit cumulat guvernului ucrainean pentru a rezista în fața rușilor.
Din Panama/America de Sud, șeful diplomației europene, Josep Borrel, a spus că embargoul asupra petrolului rusesc ar urma să fie impus în câteva zile.
Rusia vrea să anexeze trei regiuni ucrainene
Între timp, pe front, Rusia continuă ofensiva împotriva Ucrainei și a reluat atacurile asupra combinatului siderurgic din Mariupol, în subteranele căruia mii de civili au trăit fără apă și mâncare suficiente, pe întuneric, mai multe săptămâni. Mărturiile celor care au fost deja evacuați din tenebrele de la Azovstal sunt cutremurătoare.
Rusia intenționează să anexeze, pe modelul Crimeea, regiunile separatiste Luhansk și Donețk, dar și pe cea cucerită de armata sa în timpul campaniei din Ucraina, Herson. Detaliul a fost publicată astăzi de Washington Post, care citează surse din serviciile de informații americane.
Iar o declarație făcută la o televiziune italiană de ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a ofensat Israelul, țară care s-a oferit, la începutul războiului, să medieze între Moscova și Kiev. Lavrov a spus că Hitler a avut origini evreiești, iar faptul că Ucraina este condusă de un evreu nu afectează „procesul de denazificare” început de Rusia. Israelul a cerut Rusiei să își ceară scuze, lucru care nu s-a întâmplat.
The Times publică discursul pe care premierul britanic Boris Johnson îl va susține astăzi în parlamentul ucrainean. Boris Johnson îl va invoca în discursul său pe unul dintre idolii săi, Winston Churchill, în ceea ce va fi prima intervenția a unui lider străin în legislativul din Ucraina de după începerea războiului.
Cutremur în SUA
Cele mai importante ziare americane se concentrează pe un document neoficial al Curții Supreme a SUA referitor la dreptul femeilor de a avorta. În premieră în istoria Curții, un document de 98 de pagini aflat încă în stadiu de redactare a fost făcut public de Politico.
Nu „leak-ul” în sine e de mare interes, ci conținutul draftului, care reprezintă o opinie a majorității judecătorilor de modificare a unei legi din 1972, Roe v. Wade, care stabilește dreptul constituțional la avort.
Interzicerea avortului în SUA nu este doar un subiect judiciar, ci și politic. În mai multe state conduse de conservatori, aleșii au pregătit legi care interzic avortul, însă care nu au putut fi adoptate din cauza Legii Roe v. Wade.
„Este timpul să ținem cont de Constituție și să redăm problema avortului reprezentanților aleși ai poporului”, se arată în draftul obținut și publicat de Politico. NY Times și Washington Post tratează pe larg subiectul, în mai multe analize și editoriale.
„Avortul divizează de mult timp cele două partide și țara”, scrie cotidianul NYT, care se așteaptă ca o decizie precum cea din draftul încă nepublicat să „incite noi bătălii politice în Congres și în statele din întreaga țară”.
Ce facem cu datoria publică?
ROBOR, unul dintre indicatorii economici în funcție de care se calculează ratele la bancă, a sărit ieri de peste 5%, cea mai mare valoarea din ultimii nouă ani. Un calcul cu cât ar putea creștere ratele este publicat de Adevărul.
Veștile nu sunt bune.
La fel cum nu sunt nici în ceea ce privește datoria publică a României, care a depășit 50% din PIB pentru a doua lună consecutivă. Potrivit legii, guvernul este obligat să ia măsuri, care ar putea ajunge inclusiv la tăieri de fonduri pentru personalul din administrație. Parcursul României către zona euro este și el afectat de nivelul datoriei.
Alte subiecte:
- Cât de mult a ajutat Marea Britanie Ucraina. „Unde Marea Britanie post-Brexit deschide calea, UE urmează”, scrie Politico.
- Eurobarometru: 74% din tinerii români sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene şi arată o mai mare deschidere şi susţinere pentru politicile europene decât alte categorii de vârstă.
- Indexul libertății presei 2022. Europa de Est: „Cenzură nemaivăzută din perioada sovietică”. Regres în România.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț
