Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- China și Rusia au respins joi o propunere a SUA de a impune mai multe sancțiuni ONU Coreei de Nord pentru lansările sale repetate de rachete balistice. E pentru prima dată din 2006 când Consiliul de Securitate este împărțit în privința Phenianului.
- Rusia a bombardat ieri, din nou, după o pauză de două săptămâni, orașul nord-estic Harkov. Nouă persoane au fost ucise.
- Curtea Constituțională a declarat neconstituţională întreruperea termenului de prescripţie la momentul administrării de noi probe în dosarele penale. Mai multe dosare ale unor foști politicieni sau afaceriști ar putea fi, astfel, închise.
Se sparge unitatea Vestului?
După trei luni de război în care Vestul a dat dovadă de o unitate remarcabilă împotriva Rusiei, paradigma pare să se fi schimbat. Planul Uniunii Europene de a impune un embargo asupra petrolului rusesc a ajuns într-un blocaj din cauza opoziției de la Budapesta, iar în cancelariile occidentale se fac calcule despre cum războiul s-ar putea încheia într-un termen cât mai scurt.
În SUA, liderii celor două mari partide, Democrat și Republican, se gândesc inclusiv la varianta ca războiului să „se stingă”, chiar dacă asta nu ar însemna o victorie pe termen scurt pentru SUA și lumea occidentală.
De la Davos/Elveția, fostul secretar de stat american Henry Kissinger, în vârstă de 98 de ani, a verbalizat ceea ce mulți oficiali occidentali gândesc, dar nu spun în aceste zile: ca Ucraina să cedeze teritoriu în schimbul păcii.
Declarația sa a stârnit furia președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a făcut referire la acordul de la München, de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. „Am impresia că, în loc de anul 2022, domnul Kissinger are 1938 în calendarul său”.
Ucraina și-a exprimat clar așteptările privind încetarea războiului: nu va accepta un acord de pace decât după ce toate teritoriile sale vor fi eliberate de sub ocupația rusească.
Pe front, ofensiva rusească continuă în zona de est, iar oficialii ucraineni se așteaptă ca următoarele săptămâni să fie decisive pentru soarta războiului. Rusia forțează cucerirea a două orașe ucrainene din apropierea graniței sale, Severdonețk și Lisichansk. Rușii vor, prin capturarea acestor două orașe, să încercuiască forțele ucrainene din regiunile Luhansk și Donețk, pe care, în final, să le cucerească.
Un interviu despre care ar putea fi deznodământul bătăliei din estul Ucrainei puteți citi pe site-ul Europei Libere în limba engleză. Mark Cancian, colonel în retragere al Marinei Americane a discutat cu colegul meu Reid Standish.
Ieri, Rusia a reluat bombardamentele, după o pauză de două săptămâni, și în orașul nord-estic Harkov, unul dintre cele mai afectate de atacurile rusești de la începutul războiului. Nouă persoane au murit, potrivit oficialilor orașului, și mai multe au fost rănite.
Alianță Rusia – China la ONU
China și Rusia au făcut front comun, ieri, împotriva unei propuneri a SUA de impune mai multe sancțiuni Coreei de Nord. Sancțiunile vizau lansările repetate de rachete balistice ale regimului de la Phenian și stabileau interzicerea exporturilor de tutun și petrol către Coreea de Nord.
China și Rusia, membre permanente ale Consiliului de Securitate din cadrul ONU, au votat împotrivă, în timp ce ceilalți 13 membri au votat pentru. Votul a avut loc la o zi după ce Coreea de Nord a lansat trei rachete, inclusiv una considerată a fi cea mai mare rachetă balistică intercontinentală (ICBM), după călătoria președintelui american Joe Biden în Asia.
Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, s-a referit la vot ca la o „zi dezamăgitoare” pentru consiliu. „Lumea se confruntă cu un pericol clar și prezent din partea Coreei de Nord”, a spus ea consiliului.
Despre China, The Economist scrie într-o analiză de astăzi că politica capitalismului de stat impusă de Xi Jinping ar putea face ca motoarele economiei sale să își reducă din turație. Efectele s-ar resimți la nivel global.
Tot ieri, Organizația Mondială a Sănătății, într-un demers rar, a adoptat o moțiune prin care condamnă urgența sanitară regională declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia.
Iar Reuters scrie astăzi că liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenko, a ordonat joi crearea unui nou comandament militar pentru sudul țării, la granița cu Ucraina. „S-a deschis un nou front și nu putem să nu-i acordăm atenție”, a declarat Lukașenko, purtând uniformă militară, la o întâlnire televizată a oficialilor apărării.
Decizie controversată a CCR
În România a fost ploaie de bilanțuri. PSD și PNL, dar și partidele din opoziție, USR și AUR, au organizat ieri conferințe de presă în care au vorbit despre realizările proprii – în cazul Puterii – sau de eșecurile acesteia – în cazul Opoziției.
Dincolo de mesajele politicianiste ce caracterizează astfel de evenimente, de remarcat e faptul că PSD și PNL au ales să organizeze conferințe diferite. PSD și-a arogat toate măsurile guvernamentale luate de la înființarea Coaliței, în timp ce PNL, prin vocea președintelui Nicolae Ciucă, a amintit frecvent în discursul său despre „coaliție”.
Politologul George Jiglău spune despre alegerea celor doi lideri de a face bilanțul separat, deși fac parte din aceeași coaliție de guvernare, că arată dorința de a transmite un mesaj în primul rând către propriile partide și electorate.
Un alt subiect important este decizia CCR cu privire la prescripția din dosarele penale. Judecătorii constituționali au admis, joi, o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori. Efectul ar putea fi asupra mai multor dosare penale în curs, printre care ale unor politicieni sau oameni de afaceri.
Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se află: Elena Udrea, Tudor Pendiuc - fost primar al Piteștiului, Lucian Duță - fost șef al CNSAS, Sorin Blejnar - fost șef al ANAF.
Alte subiecte:
- Fabrica Dacia din Mioveni și-ar putea schimba proprietarul. Renault își divizează activitatea.
- Școala online. Datele personale ale elevilor folosite pentru publicitate. Exemplul din România.
- Cum un comitet condus de Vladimir Putin la începutul anilor 1990 a fost implicat într-un scandal de mită și într-un plan de a scoate milioane de dolari din Rusia.
Dacă aveți propuneri de subiecte sau sugestii pentru echipa Europei Libere, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț
