Linkuri accesibilitate

3 minute | „Teroare nucleară” în Ucraina, acordul de pace din Fâșia Gaza și prețul politic al insulinei în SUA


Palestinieni sărbătoresc anunțul de duminică seara de încetare a focului, în Gaza City, 8 august 2022.

Săptămâna începe cu două sugestii de speranță – acțiuni pentru combaterea încălzirii globale în SUA și încetarea focului în Fâșia Gaza. Ca de atâtea ori anul acesta însă, Ucraina ne amintește că lumea e mereu în pericol – centrala nucleară de la Zaporojie a fost atacată.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Un acord de încetare a focului între Israel și gruparea palestiniană Jihadul Islamic, mediat de Egipt, a intrat aseară în vigoare, după ce 43 de oameni au murit în ultimele zile în Gaza și sute au fost răniți.
  • ONU cere acces pentru experții internaționali la centrala nucleară de la Zaporojie după bombardamente de care Kievul și Moscova se acuză reciproc. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, acuză Rusia de „terorism nuclear”.
  • Senatul SUA a adoptat legislația președintelui Biden în domeniul climei și al sănătății. Emisiile de gaze cu efect de seră ar urma să fie reduse cu 40% în următorii opt ani, iar prețul medicamentelor ar urma să scadă.

„Sinuciderea nucleară” în războiul din Ucraina

„Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaș”, a spus secretarul general al ONU, António Guterres, luni dimineață, în Japonia, unde a participat la ceremoniile de comemorare a atacului nuclear din Al Doilea Război Mondial, transmite Reuters.

Afirmația se referă la atacurile din weekend asupra centralei nucleare de la Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, de care Moscova și Kievul se acuză reciproc. Zona este controlată de forțele de ocupație ruse, dar centrala a rămas în administrarea tehnicienilor ucraineni.

Potrivit The Guardian, autoritățile ruse din regiune spun că ucrainenii au lansat bombe asupra centralei, punând „întreaga Europă în pericol nuclear”. Ucraina acuză însă Rusia de bombardamente, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre „teroarea nucleară” lansată de Moscova. „Nimeni, nicăieri în lume, nu se poate simți în siguranță când un stat terorist lansează atacuri asupra unei centrale nucleare”, a spus el.

Centrala de la Zaporojie se află în afara zonei controlate de Rusia în estul Ucrainei. 4 august 2022
Centrala de la Zaporojie se află în afara zonei controlate de Rusia în estul Ucrainei. 4 august 2022

În discursul de aseară, Zelenski a adăugat că nu vor exista negocieri de pace cu Rusia dacă forțele ei vor organiza referendumuri în zonele ucrainene ocupate. După cum explică RFE/RL, forțele ruse și separatiștii sprijiniți de Moscova mențin controlul asupra unei mari părți din regiunea estică Donbas, dar și în zone din sudul Ucrainei.

Autoritățile de ocupație instalate aici au invocat posibilitatea organizării de referendumuri pentru alipirea la Moscova. Unor rezidenți le-au fost promise beneficii dacă participă, dar Zelenski le transmite că oricine va ajuta forțele de ocupație va fi responsabil.

O altă luptă, un nou acord

43 de oameni au murit și peste 300 au fost răniți în confruntările din ultimele zile din Fâșia Gaza dintre Israel și militanții Jihadului islamic palestinian.

Acordul de pace intrat aseară în vigoare, după medierea Egiptului, pare să reziste cel puțin până la această oră, remarcă BBC, care notează că potrivit Ministerului palestinian al Sănătății, în „agresiunea Israeliană” din ultimele zile au murit și 15 copii.

Acordul de pace a fost convenit duminică, după medierea Egiptului și după ce, în cursul dimineții, rachete lansate din Gaza au ajuns în Ierusalim, pentru prima dată din mai 2021.

Israelul a mulțumit Egiptului pentru mediere, dar, remarcă CNN, a avertizat că dacă încetarea focului e încălcată de militanți, „își rezervă dreptul să răspundă ferm”.

În Gaza City, în 5 august, oamenii ajută o persoană rănită.
În Gaza City, în 5 august, oamenii ajută o persoană rănită.

Cele două zile de confruntări de la sfârșitul săptămânii au venit în timp ce liderul grupării Jihadul islamic se afla în Iran, unde s-a întâlnit și cu președintele Ebrahim Raisi.

Vineri, premierul Israelului, Yair Lapid, a atras atenția asupra vizitei în declarațiile în care a explicat lansarea atacurilor asupra sudului Fâșiei Gaza – „Lupta noastră nu este cu oamenii din Gaza. Jihadul Islamic este un instrument al Iranului, care vrea să distrugă statul Israel și să ucidă israelieni nevinovați”. În atacurile începute vineri au fost uciși cel puțin doi lideri ai Jihadului Islamic.

SUA fără emisii și cât ar trebui să coste insulina

Senatul american a aprobat duminică, la limită, după mai mult de un an de negocieri intense, legislația propusă de președintele Joe Biden pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru diminuarea prețurilor la medicamente.

Miza a fost mobilizarea și obținerea voturilor de la absolut fiecare senator al Partidului Democrat, în condițiile în care Republicanii s-au opus în unanimitate, notează The New York Times.

Reforma în domeniul energetic și cel al sănătății a trecut cu 51 de voturi pentru și 50 împotrivă, diferența fiind făcută de lunile de negocieri necesare pentru a obține acordul fiecărui senator democrat și de votul final al vice-președintelui american, Kamala Harris.

Reforma e mai puțin ambițioasă decât ce dorea Joe Biden și decât aprobase Camera Reprezentanților în noiembrie, dar este, totuși, o victorie pentru Joe Biden și partidul său înaintea alegerilor pentru congres programate în noiembrie, remarcă The Washington Post.

Adoptarea legislației care permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este una dintre prioritățile agendei interne a președintelui Joe Biden.
Adoptarea legislației care permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este una dintre prioritățile agendei interne a președintelui Joe Biden.

În privința climei, legislația promite reducerea cu 40% (față de nivelul din 2005) a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În sănătate, miza este cea a extinderii accesului la tratamente în condițiile în care sistemul de asigurări din SUA menține prețurile la unele dintre cele mai ridicare niveluri din Occident. Sistemul federal – Medicare – destinat persoanelor peste 65 de ani și unora mai tinere cu probleme medicale grave va putea negocia prețurile direct.

Democrații nu au reușit însă tot ce și-au promis. Republicanii au blocat, făcându-și singuri rău, remarcă editorialistul E.J. Dionne Jr. în The Washington Post, plafonarea prețului la insulină pentru sistemul privat de asigurări de sănătate.

Publicația notează că votul de ieri a marcat și majorarea unor taxe pentru marile corporații și reducerea deficitului federal. Pentru CNN, votul de ieri este unul „istoric”.

Menit să reducă inflația, pachetul este descris însă de republicani drept unul care va face exact contrariul, prin noile taxe și sporirea cheltuielilor. Mesajul republicanilor, transmis de Fox News, e că democrații vor plăti prețul la alegerile din noiembrie.

Partidul Republican este însă acum al lui Viktor Orbán, scrie Max Boot în The Washington Post.

Premierul Ungariei vorbește la conferința conservatorilor americani în Dallas, pe 4 august. „Mai puțini travestiți, mai mult Chuck Norris", a fost printre mesajele transmise de acesta.
Premierul Ungariei vorbește la conferința conservatorilor americani în Dallas, pe 4 august. „Mai puțini travestiți, mai mult Chuck Norris", a fost printre mesajele transmise de acesta.

„Tot ce trebuie să știți despre starea Partidului Republican astăzi este ceea ce s-a întâmplat joi la Conferința de Acțiune Politică (PAC) conservatoare din Dallas. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, care a distrus democrația țării sale, a fost ovaționat în picioare la mai puțin de două săptămâni după ce a ținut un discurs în România în care a susținut teoria ’marii înlocuiri’ a suprematiștilor albi și a denunțat o ’lume cu rase mixte’”.

Despre guvernul de la Budapesta și investițiile acestuia în România și la RFE/RL. Textul în limba română, AICI.

Și Digi24 scrie despre „Rețeaua” lui Viktor Orbán – „Cum pompează guvernul de la Budapesta sute de milioane de euro în fundațiile UDMR”

Despre România a scris și CNN la sfârșitul săptămânii, în documentarul în care explică cum sunt discriminați refugiații romi ajunși din Ucraina în România, Cehia și Republica Moldova.

Majorări salariale

La București, Ministerul Muncii anunță majorări salariale pentru bugetari, începând cu luna august, transmite Digi24, care precizează că acestea ar viza inclusiv „angajaţii ministerelor Culturii, Transporturilor şi cei ai Institutului Naţional de Statistică, potrivit proiectului de OUG publicat pe site-ul ministerului”.

Adevărul titrează: „Coaliţia cu o mână dă, cu o mână ia: cui i se măresc lefurile şi cine e tăiat de la porţie”. Ministerul nu mai este generos, a scris Adevărul, cu aleșii locali, cu angajaţii din ministere care lucrează pe fonduri externe rambursabile, cu personalul didactic din cluburile sportive etc. În plus, „formula de legiferare a Guvernului s-ar putea dovedi problematică, dat fiind că pe masa CCR sunt două proiecte care au acelaşi domeniu de reglementare legislativă”.

Despre banii bugetarilor și la Europa Liberă, unde Andreea Ofițeru a analizat de ce nu are România suficienți medici, deși salariile au crescut și plecările din țară s-au înjumătățit.

Și un articol despre reforma din educație și marile întrebări pe care le ridică propunerea ca admiterea în liceele de top să se facă prin examen. Printre acestea - cine și cum face subiectele în era „României educate”.

O concluzie pentru zilele pe care le trăim, de la Marcel Iureș, în Europa Liberă: „Am devenit pacienții unei societăți din ce în ce mai bolnave”.

Alte știri:

  • Columbia și-a ales primul președinte de stânga, un fost rebel – Gustavo Petro, potrivit NPR.
    • China acuză Statele Unite pentru oprirea discuțiilor pe teme militare dintre cele două părți și anunță noi exerciții în apropierea Taiwanului, deși trebuia să le încheie duminică, transmite The Guardian.

Așteptăm sugestii sau propuneri de subiecte pe care ați vrea să le citiți în Europa Liberă la adresa: treiminute@rferl.org.

Pe curând,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG