Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Prețul petrolului a crescut ușor luni dimineață după ce G7 și aliații au decis să îl plafoneze pe cel rusesc la 60 de dolari pe baril. OPEC+, organizația din care fac parte cele mai importante țări producătoare de petrol, a precizat că își va menține politica de reducere a producției.
- Țările Uniunii Europene, în afară de Bulgaria, nu vor mai putea importa de luni țiței rusesc pe mare. Bruxelles-ul speră ca importurile de petrol rusesc să scadă până la finele anului cu până la 90%.
- Săptămână importantă pentru România. Oficialii români încearcă zilele acestea, până la ședința Consiliului JAI de pe 8 decembrie, să obțină un vot favorabil privind aderarea țării la spațiul Schengen. Cele mai mari emoții ale României sunt în privința votului Austriei.
Preț plafonat pentru petrolul rusesc
Sancțiunile privind importurile de țiței pe mare, dar și plafonul anunțat de G7, ar trebui să reducă veniturile pe care Rusia le obține din vânzarea de petrol. Kremlinul a obținut în ultimele luni miliarde de dolari din vânzarea de țiței, care i-au permis să finanțeze războiul din Ucraina.
Potrivit datelor pe luna octombrie ale Agenției Internaționale pentru Energie, de pildă, citate de Politico, Rusia a exportat zilnic 7,7 milioane de barili pe zi, aproape la fel ca înainte de război.
Vestul încearcă să schimbe acest lucru prin sancțiuni menite să rănească economia rusească. Iar Uniunea Europeană este în mijlocul acestui demers, cu o măsură care va avea efecte inclusiv în privința României. De astăzi intră în vigoare o interdicție privind importul de țiței rusesc pe mare. Toate statele UE, mai puțin Bulgaria – pentru care măsura a fost amânată – vor fi nevoite să impună măsura pentru a stopa exporturile de petrol ale lui Vladimir Putin.
Sancțiunea vine după ce, la finele săptămânii trecute, un acord semnat între liderii grupului G7 și aliați a stabilit plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari. Prețurile pretrolului crescuseră de azi dimineață cu aproximativ 1%; în Asia, barilul de țiței Brent se tranzacționa cu 86 de dolari, potrivit BBC.
OPEC+, grupul din care fac parte cele mai importante state producătoare de petrol – printre care și Rusia – a precizat că își va menține politica de reducere a producției. La rândul ei, Moscova a anunțat că va interzice companiilor interne să vândă petrol rusesc la preț plafonat și este dispusă să reducă producția pentru a compensa pierderile de export, a declarat duminică viceprim-ministrul rus Alexander Novak, potrivit agenției de presă ruse TASS.
Toți ochii pe China
În acest context, ochii se îndreptă spre China. Țara trece în aceste zile prin turbulențe sociale importante cauzate de protestele celor nemulțumiți de măsurile dure anti-Covid.
Încă din ianuarie 2020, de la debutul pandemiei, China a clasificat Covid-19 ca o boală infecțioasă de categoria B – aplicând însă protocoalele specifice celor de categoria A; asta a permis autorităților locale să blocheze efectiv activitatea în unele regiuni și să impună carantine. În China, boli de categoria A, printre altele, mai sunt ciuma bubonică și holera, în timp ce SIDA sau Sars sunt de categoria B.
The Guardian citează un expert care a dorit să rămână anonim și care a precizat că Covid-19 ar putea fi retrogradat la o categoria inferioară, ceea ce ar duce la relaxarea măsurilor. Un prim oficial care a dat de înțeles acest lucru a fost vicepremierul Sun Chunlan, care a spus săptămâna trecută că Omicron – varianta predominantă a Covid-19 – este mai slab.
Cum va gestiona China situația internă privind Covid ar putea avea efecte inclusiv în privința prețului petrolului. Chiar dacă a cumpărat mai mult, alături de India, de la Rusia odată ce sancțiunile occidentale au fost aplicate, economia chineză – strangulată încă de restricții – ar putea cere și mai mult petrol, Rusia fiind o alternativă.
O economie care și așa sângerează, notează Reuters, care prezintă un raport privind activitatea de servicii din China, în scădere pentru al treilea trimestru consecutiv.
Tot pe plan extern, protestatarii din Iran au cerut o grevă de trei zile, pe fondul unor informații contradictorii conform cărora „poliția morală” a țării a fost (sau nu) desființată.
În Ucraina, marina a acuzat Rusia că folosește o armă chimică interzisă împotriva trupelor ucrainene din estul Ucrainei. Într-o postare pe Facebook din 4 decembrie, marina a afirmat că Rusia a aruncat grenade cu cloropicrină din drone, în timp ce trupele ucrainene au folosit apărarea chimică „pentru a se proteja de efectul iritant puternic” al substanței interzise.
Săptămâna importantă pentru România
Pe plan intern, discuțiile de săptămâna aceasta se vor concentra în jurul acceptării (sau nu) a României în spațiul Schengen. E săptămâna decisivă; joi, pe 8 decembrie, Consiliul JAI, care este format din miniștri de Interne ai statelor membre UE, vor vota dacă România, Bulgaria și Croația se vor alătura statelor cu liberă trecere.
Adevărul citează surse de la Bruxelles care subliniază, încă o dată, varianta decuplării României de Bulgaria, în sensul acceptării premeia și a amânării unei decizii privind Sofia. Austria este țara care dă emoții României. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a făcut o nouă declarație prin care a respins intrarea României și Bulgariei în Schengen.
„Noi credem că are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum”, a spus el, invocând problema migranților.
Pe același subiect, o analiză și pe cursdeguvernare.ro, semnată de Cristian Grosu, care scrie că dacă Austria se va răzgândi intrarea în Schengen a Româiei, o va face pentru un preț foarte concret și foarte economic, care se va vedea în următorii ani.
Tot în țară, Libertatea scrie că Ministerul Sănătății propune introducerea unei noi taxe pentru pacienții care vor să-și aleagă medicul specialist. Critici sunt și în privința unei ordonanțe prin care guvernul a impus taxarea celor care produc curent din panouri fotovoltaice. USR o numește „taxa pe soare”.
În Europa Liberă, vă recomand o serie excelentă de reportaje pe care le-am publicat zilele trecute:
- Mașina românescă prinde viteză în Europa. Drumul din comunism în capitalism a industriei de care depinde PIB-ul țării.
- Două litere și un domeniu de mili@rde. Povestea spectaculoasă a IT-ul românesc.
- Țară, țară, vrem... albine | Mierea e brand de țară, dar albinele mor din cauza insecticidelor
- Filmul românesc. O poveste de succes dintr-o industrie în care statul e spectator.
Tot pe site-ul nostru puteți citi o analiză despre cum întărește Vladimir Putin presiunea asupra „agenților străini” din țară, dar și un interviu cu istoricul Sorin Mitu despre asemănările românilor cu maghiarii.
Nu uitați, ne putețti scrie pe Facebook sau la adresa de email treiminute@rferl.org.
Cele bune,
Ionuț
