Linkuri accesibilitate

3 minute | Atac pe pământ rusesc, secții de poliție chinezești în România și experimentele neortodoxe ale dlui Musk


După ce Ucraina a atacat două baze militare ale Rusiei, Moscova a ripostat cu zeci de atacuri cu bombe. E de așteptat că numărul atacurilor să crească zilele următoare, ceea ce ar putea afecta și mai mult viața civililor. Imagine din Borodianka, acolo unde a venit deja iarna.

Ucraina a lovit ieri două baze militare de pe teritoriul Rusiei; mutarea crește miza războiului și demonstrează capacitatea Kievului de a ataca de la distanță. Moscova a ripostat cu 70 atacuri brutale asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Urmează zile/săptămâni grele pentru ucraineni.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Două baze militare rusești aflate la sute de kilometri de granița cu Ucraina au fost lovite ieri cu drone de armata ucraineană. Rusia a replicat cu zeci de atacuri asupra orașelor ucrainene.
  • Cel puțin o comună din România a încheiat un acord cu statul chinez pentru înființarea unei „secții de poliție” clandestine. Europa Liberă prezintă un interviu cu reprezentantul organizației internaționale care a făcut dezvăluirile.
  • Românii creștin-ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sf. Nicolae. Dincolo de importanța religioasă, sărbătoarea a fost așteptată în special de copii, care au primit dulciuri și cadouri de la moș.

Riposta Ucrainei

Atacul Kievului asupra a două baze militare de pe teritorul rusesc, de la cca. 500 de kilometri de granița dintre cele două state, a ridicat miza războiului început acum nouă luni.

Dronele au fost lansate de pe teritoriul ucrainean, iar cel puțin una dintre lovituri a fost făcută cu ajutorul forțelor speciale din apropierea bazei care au ajutat la ghidarea dronelor către țintă. Mișcarea demonstrează capacitatea Kievului de a ataca de la distanță.

Una dintre bazele lovite este cea de la Engels, de pe râul Volga, acolo unde Rusia are bombardiere cu rază lungă, inclusiv nucleare, și de unde Moscova a lansat mai multe proiectile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lăsând milioane de oameni în frig și întuneric.

Același răspuns a avut Rusia și ieri, după atacul asupra bazelor militare de pământul propriu. Kremlinul a ripostat lansând 70 bombe în mai multe regiuni din Ucraina, printre care Kiev, Vinița, Jitomir sau Odesa.

Tamila Pyhyda plânge în timpul exhumării soțului ei Serhii Pyhyda, care a fost ucis de forțele ruse în orașul recent recucerit Vysokopillya, Ucraina, luni, 5 decembrie 2022. (AP Photo/Evgeniy Maloletka)
Tamila Pyhyda plânge în timpul exhumării soțului ei Serhii Pyhyda, care a fost ucis de forțele ruse în orașul recent recucerit Vysokopillya, Ucraina, luni, 5 decembrie 2022. (AP Photo/Evgeniy Maloletka)

Oficialii ucraineni din mai multe orașe au oprit de urgență electricitatea în mai multe zone, pentru a stabiliza rețeaua electrică. Lovituri dure au fost și în regiunea Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Un oficial ucrainean estimează că jumătate de Kiev va rămâne în zilele următoare fără electricitate. Atacurile vin în contextul în care în toată Ucraina temperaturile au coborât sub zero grade Celsius, în unele regiuni s-a așezat deja zăpada, iar temerile că civilii vor muri de frig sunt din ce în ce mai apăsate.

Berlinul și Parisul sar în ajutorul Budapestei

În Europa, cele mai mari țări din uniune, Germania și Franța, întind o mână de ajutor guvernului de la Budapesta după ce Comisia Europeană a recomandat săptămâna trecută tăierea a 7,5 miliarde de euro din fonduri europene din cauza încălcărilor privind statul de drept.

Berlinul și Parisul, dar și Italia și alte nouă state europene, solicită Comisiei să își revizuiască decizia argumentând că Ungaria a realizat în ultimii ani mai multe progrese în privința luptei anti-corupție decât recunoaște Bruxelles-ul.â

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei (în picioare), alături de Viktor Orban (dreapta) și fostul premier bulgat Kiril Petkov.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei (în picioare), alături de Viktor Orban (dreapta) și fostul premier bulgat Kiril Petkov.

Politico notează că sprijinul celor mai puternice țări din bloc pune la îndoială angajamentul UE de a penaliza guvernul lui Viktor Orbán pentru felul în care a restrâns libertățile democratice.

În același context vine și un op-ed publicat de cancelarul german Olaf Scholz, în Foreign Affairs. Acesta scrie despre faptul că lumea nu trebuie să să împartă în blocuri care să ducă la un nou Război Rece; pentru asta e nevoie de noi parteneriate, susține dl Scholz.

Presa occidentală relatează, în baza unei dezvăluiri exclusive a Reuters, și despre faptul că Neuralink, una dintre companiile deținute de Elon Musk, este investigată federal pentru maltratarea sau chiar uciderea unor animale în timpul unor experimente științifice.

Iar în China autoritățile par să fi fost convinse de recentele proteste să renunțe la măsurile drastice anti-Covid. Capitala Beijing a renunțat marți la obligația ca cetățenii să prezinte teste Covid negative pentru a intra în supermarketuri și birouri. „Beijing-ul se pregătește din nou pentru viață”, se arată într-un titlu din ziarul guvernamental China Daily.

Circ la Ministerul Mediului

În Europa Liberă puteți citi despre cum cel puțin o comună din România a încheiat un acord cu statul chinez pentru înființarea unei așa-zise secții de poliție. Este vorba de comuna Dobroești/jud. Ilfov, acolo unde autoritățile au justificat că au făcut „o prostie”.

China a înființat cel puțin 102 secții de poliție clandestine pe teritoriul a 53 de țări, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, pentru a repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, conform unui nou raport al Safeguard Defenders, publicat luni.

Un reprezentant al organizației care a expus public situația a declarat pentru Europa Liberă că este o problemă de securitate națională pentru România. Interviul integral, realizat de la Madrid de colegul meu George Costiță, poate fi citit aici.

A fost circ, ieri, la Ministerul Mediului, acolo unde George Simion a deturnat o conferință de presă la care ministrul Virgil Popescu urma să explice cum a apărut și în ce constă așa-zisa „taxă pe soare”.

George Simion s-a așezat la pupitrul de la Ministerul Energiei fără a fi oprit de nimeni.
George Simion s-a așezat la pupitrul de la Ministerul Energiei fără a fi oprit de nimeni.

După ce a fugit de Simion – care s-a așezat ostentativ la pupitrul de ministru – Popescu a venit, în cele din urmă, cu explicațiile. „Este un fake news că se introduce o taxă, toți românii care își montează panouri nu vor plăti vreo taxă pentru energia produsă”, a subliniat ministrul Energiei.

Iar G4 Media scrie despre un prim dosar de răsunet în care acuzațiile se prescriu ca urmare a deciziei recente a ICCJ/CCR. Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și fostul partener al Elenei Udrea, Dorin Cocoș, scapă de judecată într-un dosar de corupție.

Din Hotnews, un subiect economic: Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar în numerar estimată la 4,40% din PIB și deficit ESA estimat la 4,40% din PIB, se arată în proiectul privind legea plafoanelor pe 2023.

Alte subiecte:

  • Rusia a cules grâu de 1 miliard de dolari în teritoriile ocupate în Ucraina.
  • Brazilia și Croația s-au calificat ieri în sferturile de finală ale Campionatului Mondial de Fotbal.
  • Bruxelles-ul se pregătește să renunțe la ideologia sa privind liberul schimb.

Nu uitați, ne puteți scrie și la adresa de e-mail treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook.

Cele bune,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG