Linkuri accesibilitate

Exclusiv | Secție de „poliție” chineză în România. Activist Safeguard Defenders: „Beijingul exportă teroare politică”


Laura Harth, directorul de campanie al Safeguard Defenders, Roma, 27 octombrie 2022. China a înființat cel puțin 100 de „secții de poliție” în străinătate, iar activiștii spun că acestea ar fi folosite pentru a urmări și hărțui disidenții.

Cel puțin o comună din România a încheiat un acord cu statul chinez pentru înființarea unei secții de poliție clandestine. Un reprezentant al organizației care a expus public situația a declarat pentru Europa Liberă că este o problemă de securitate națională pentru România.

China a înființat cel puțin 102 secții de poliție clandestine pe teritoriul a 53 de țări, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, pentru a repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, conform unui nou raport al Safeguard Defenders, publicat luni.

Organizația neguvernamentală pentru drepturile omului arată că Beijingul s-a folosit de acordurile bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa.

Din informațiile Safeguard Defenders rezultă că cel puțin o operațiune ilegală de „convingere privind întoarcerea” a fost derulată la Paris, în Franța. De asemenea, sunt documentate cel puțin 80 de cazuri în care poliția din străinătate a ajutat la capturarea și/sau la operațiunea de convingere în ceea ce privește întoarcerea în China.

Aceste informații se adaugă la operațiunile deja expuse din Spania și Serbia și contrazic declarațiile autorităților din China potrivit cărora stațiile nu fac decât să furnizeze servicii administrative, mai spune organizația.

Noul raport adaugă 48 de secții, față de cele 54 publicate în luna septembrie, iar printre țările menționate apare și România, însă locația exactă a „stației” de poliție nu este cunoscută.

În schimb, raportul menționează un acord încheiat cu autoritățile chineze de poliția locală dintr-o comună ilfoveană.

Autoritățile locale recunosc „tâmpenia”, care ar fi avut loc în 2016, dar susțin că protocolul nu are nicio bază juridică și că, oricum, a rămas doar pe hârtie.

„S-a făcut un protocol în baza unei înfrățiri pe care o aveam cu un oraș din China, în care s-a inserat și faptul că s-a încheiat o colaborare între poliția orașului Nantong și poliția Dobroești, fără a se specifica care poliție”, spune primarul Valentin Laurențiu Condu.

Răspunsul integral al primarului, al SRI și Poliției Române, într-un viitor articol.

„Aceste stații încalcă grav suveranitatea teritorială, judiciară și drepturile omului”

Laura Harth, activistă pentru drepturile omului și director de campanii la Safeguard Defenders, a declarat pentru Europa Liberă că aceste stații sunt deghizate sub forma unora care oferă servicii consulare, însă sunt conduse de oameni din Departamentul de lucru al Frontului Unit, un important organism al Partidului Comunist însărcinat cu răspândirea influenței și propagandei sale în străinătate.

Ea mai spune că guvernul chinez ar putea, la fel de bine, să desfășoare aceste activități care sunt ilegale și fără un memorandum, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Europa Liberă: Înainte de toate, când ne referim la România, vorbim de un program pilot sau o secție de poliție ca în celelalte țări?

Laura Harth: Sunt două proiecte pilot pe care le-am semnalat în raportul nostru, în Italia, în 2016 și 2018, realizate de două birouri de securitate publică diferite din China, pentru că ei vorbesc în mod expres despre acele stații din Milano ca fiind proiecte pilot.

În ceea ce privește România, potrivit autorităților chineze, una dintre aceste stații de servicii de poliție în străinătate a fost înființată de Biroul de Securitate Publică din Nantong.

Departamentul de poliție locală din Dobroești din România ar fi semnat un memorandum de cooperare cu Centrul de legătură dintre poliția de peste mări și poliția internă din Nantong. Așadar, se pare că, din declarațiile autorităților chineze și, din nou, este un lucru care trebuie verificat cu autoritățile române, ar trebui să li se ceară un răspuns, se pare că (Poliția Dobroești, n.red.) ar fi fost de acord cu înființarea acestui tip de centru.

Europa Liberă: Ca să clarificăm, acordul este la nivel de stat sau la nivel local?

Laura Harth: Conform guvernului provincial din Nantong, a fost un acord, un memorandum cu departamentul de poliție din Dobroești. Asta spun autoritățile oficiale ale guvernului din Nantong, în China. Dar aceasta este o întrebare la care autoritățile române trebuie să răspundă. Cum am spus, guvernul din Nantong susține că (o autoritate română, n.red.) și-a dat acordul.

Europa Liberă: Ce-mi puteți spune despre această secție? Când a fost înființată, cât de mare este?

Laura Harth: Nu putem vorbi despre situația specifică a ceea ce s-a întâmplat în secția din România. Rapoartele noastre se bazează exclusiv pe ceea ce au spus chiar autoritățile chineze despre acest lucru, despre secțiile lor din întreaga lume.

Așadar, nu investigăm cu adevărat fiecare stație din fiecare țară. Ceea ce pot să spun este pentru ce au fost folosite aceste stații și pentru ce sunt încă folosite.

Europa Liberă: Care este, așadar, activitatea propriu-zisă?

Laura Harth: Primul lucru este, în mod evident, furnizarea așa-numitelor servicii consulare, care sunt furnizate de persoane legate de Departamentul de lucru al Frontului Unit, despre care știm că este o entitate, o rețea globală, care încearcă să influențeze entitățile din sectorul public și privat din afara Republicii Populare Chineze, dar fără a se limita la sferele politice, comerciale și academice, pentru a alinia politicile și activitățile altor țări și ale altor guverne locale la interesele Partidului Comunist Chinez.

Iar aceste activități includ, în mod evident, și încercarea de a diviza și de a reduce la tăcere criticile din străinătate. Așadar, acești oameni au fost însărcinați să conducă aceste stații. Aparent, acestea oferă ceea ce am considera servicii consulare, reînnoirea pașapoartelor, a permiselor de conducere, etc. Acum, trebuie să fie foarte clar că, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția de la Viena privind relațiile consulare, acest lucru este complet ilegal, cu excepția cazului în care guvernul gazdă a consimțit în mod expres ca ei să facă acest lucru. Și există țări care au făcut acest lucru, cum ar fi Africa de Sud.

Scopul și rolul din spatele scenei al acestor stații este legat de încercarea de a diviza și de a atenua criticii Partidului Comunist Chinez, dar și legat de campaniile de represiune transnațională în creștere ale PCC, care au dus, conform cifrelor oficiale ale autorităților chineze, la aproape un sfert de milion de persoane care au fost convinse să se întoarcă împotriva voinței lor în China, pentru a fi persecutate, între 2014 și până acum. Aceste stații joacă un rol expres în acest sens.

Avem mărturii de la Birourile de Securitate Publică din China, inclusiv de la cele din Nantong, că au fost implicate stații în acest tip de operațiuni de convingere de a întoarcere (în China, n.red.), ceea ce în mod evident încalcă grav suveranitatea teritorială și judiciară, precum și drepturile fundamentale ale omului.

Europa Liberă: Știți dacă vreun cetățean chinez care locuiește în România a fost obligat să se întoarcă în China?

Laura Harth: Nu avem exemple individuale din România. Este de înțeles, evident, că extrem de greu să le găsim. Există unele relatări pe care le găsim, din întreaga lume, cu privire la astfel de cazuri, dar acestea sunt foarte limitate. Ceea ce știm, din nou, sunt cifrele oficiale de la autoritățile chineze, aproape un sfert de milion în mai puțin de zece ani, din peste 120 de țări. Acestea sunt declarațiile lor. Așadar, aceasta este o problemă care afectează practic fiecare țară din lume. Așa că ar fi greu de imaginat că România nu ar fi afectată de acest lucru.

Unul dintre lucrurile pe care le cerem întotdeauna guvernelor, printre diversele solicitări, este să revizuiască și să suspende acest tip de acorduri, dacă ele xistă, să lanseze investigații oficiale asupra acestor posturi (de poliție), dar și asupra rețelelor care le administrează, care sunt implicate în aceste operațiuni, plus altele, și să instituie mecanisme adecvate protecție și raportare, pentru ca oamenii să raporteze atunci când se întâmplă acest lucru, pentru că știm că se întâmplă, oamenii sunt adesea hărțuiți. (Hărțuirea) poate fi online, poate fi vorba de mesaje, de apeluri telefonice.

Și România, și fiecare țară democratică din lume se luptă cu modul în care să abordeze acest lucru. Credem că este important ca țările democratice să se reunească pentru a încerca să coordoneze un răspuns la acest lucru și cum să abordeze cel mai bine această problemă, să învețe din cele mai bune practici din alte țări și să ofere cu adevărat un răspuns coerent la aceste amenințări interne împotriva libertăților fundamentale, a drepturilor omului din întreaga lume.

Europa Liberă: Dacă am înțeles corect, anunțul că guvernul local din Nantong a semnat un memorandum bilateral de cooperare polițienească cu departamentul de poliție din Dobroești ​a fost făcut pe 24 noiembrie 2021. Puteți să-mi spuneți dacă o secție de poliție ar putea funcționa și înainte de semnarea unui memorandum?

Laura Harth: Da, informația la care faceți referire a fost publicată inițial pe site-ul guvernului din Nantong pe 24 noiembrie 2021. Atunci a fost publicată. Deci, când anume ar fi fost semnat acest acord, evident, este o întrebare diferită.

Europa Liberă: Prin urmare, o secție de poliție ar putea funcționa și înainte de semnarea acestui memorandum? De exemplu, dacă guvernul chinez ar fi vrut să extragă ilegal un cetățean din România, ar fi putut să o facă și fără acest memorandum?

Laura Harth: Da. Ar fi putut să o facă fără acest memorandum. Și probabil că au făcut-o. Adică, fac acest lucru în întreaga lume de ani de zile. Ar fi putut să o facă și fără o stație (de poliție), așa cum fac în multe țări fără stații. Așadar, sunt diverse metodologii folosite, pe care le-am descris în raportul nostru anterior, „Întoarcerile involuntare” publicat în ianuarie, care sunt destul de extinse.

Acest lucru s-a întâmplat în atât de multe țări din lume. Deci, da, s-ar fi putut face și fără. Problema este că, evident, dacă există un astfel de acord, acest lucru este extrem de problematic, aș spune eu, și într-adevăr o problemă de securitate națională pentru România și nu numai, ci și pentru persoanele care călătoresc în România.

Cel puțin 102 „centre de servicii de poliție chineze în străinătate" au fost înființate de autoritățile locale de securitate publică din China în 53 de țări din întreaga lume.
Cel puțin 102 „centre de servicii de poliție chineze în străinătate" au fost înființate de autoritățile locale de securitate publică din China în 53 de țări din întreaga lume.

Europa Liberă: Adică Beijingul vizează doar cetățeni chinezi sau vizează și alți cetățeni. Puteți să detaliați?

Laura Harth: Deci, când vine vorba de aceste activități de repatriere ilegală, evident că majoritatea sunt persoane care au cetățenie chineză, care trăiesc în străinătate, dar nu se limitează la atât. De exemplu, avem un cetățean suedez, Gui Minhai, care a fost răpit din Thailanda și adus înapoi (în China) prin astfel de mijloace. Mai sunt și alte persoane care au trecut prin asta.

În ceea ce privește eforturile mai largi de opresiune transnațională, de exemplu, amenințări, hărțuire, intimidare, poate nu pentru ca persoana respectivă să se întoarcă, ci pentru a o forța să tacă, am văzut că acest lucru se întâmplă din ce în ce mai des și împotriva criticilor străini.

Este cunoscut faptul că membrii parlamentelor danez și britanic au fost avertizați să nu călătorească în țări care au tratate de extrădare cu Republica Populară Chineză sau Hong Kong, deoarece ar putea fi expuși riscului de a avea cereri de extrădare (pe numele lor), de a primi notificări roșii de la Interpol și așa mai departe.

Așadar, această situație se răspândește cu adevărat rapid, iar Partidul Comunist Chinez folosește toate mijloacele de care dispune pentru a încerca să reprime disidența, pentru a obține returnarea oamenilor și pentru a-i controla, pentru a exporta acest climat de teroare politică din interiorul Chinei în restul lumii.

Europa Liberă: În raport se vorbește de anumite complicități ale guvernelor. Este și cazul României?

Laura Harth: Unde vedem complicitate guvernamentală este, de exemplu, atunci când există acorduri exprese, de exemplu, Africa de Sud. Autoritățile sud-africane nu neagă că au aceste acorduri când vine vorba de (activitățile) dincolo de stație, de acest tip de eforturi de repatriere ilegală.

Am văzut de-a lungul anilor o mulțime de complicități din partea anumitor țări, în special în Asia Centrală, de exemplu, pentru ca oamenii să se întoarcă în China fără nicio garanție juridică pe care ar trebui să o aibă în conformitate cu dreptul internațional.

România am citat-o pentru că așa spun autoritățile chineze. Și doresc să subliniez că raportul nostru nu dorește să acuze pe nimeni. El doar detaliază ceea ce spun autoritățile chineze. Este invitația noastră adresată guvernului român de a investiga.

Și dacă nu au semnat acest acord, evident, să convoace ambasadorul, așa cum au făcut și alte țări, și să discute dacă un departament de poliție locală, cum este cel din Dobroești, a făcut acest lucru. Știm că autorităților PCC le place să ademenească autoritățile locale, care poate nu sunt la fel de bine informate cu privire la ceea ce se întâmplă. Deci, (este o invitație) să analizeze acest lucru și să le spună să pună capăt în mod evident acestui tip de acord, să oprească acest lucru imediat, dacă el există.

Europa Liberă: Ați avut un dialog cu autoritățile române pe această temă?

Laura Harth: Nu încă, dar suntem disponibili, și în ceea ce privește alte autorități care doresc să acționeze în acest sens, pentru a furniza orice informație pe care o avem și pentru a discuta recomandările noastre.

Interviul a fost tradus din limba engleză și editat pentru claritate, fără a fi denaturat sensul declarațiilor.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

XS
SM
MD
LG