Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Un raport al experților de la Universitatea Yale arată că Rusia a deținut mii de copii ucraineni în tabere de reeducare sau centre pentru adopții.
- Miniștrii Apărării din țările NATO încheie, miercuri, reuniunea ministerială la care șeful NATO a cerut rapiditate în alocarea de sprijin militar pentru Ucraina. Participă la discuții și reprezentanții Finlandei și Suediei.
- Peste 41.000 de oameni au murit în Turcia și Siria în urma cutremurelor din 6 februarie.
Rusia taberelor de reeducare
Un raport realizat de experți de la Universitatea americană Yale cu sprijinul Departamentului de Stat arată că guvernul Rusiei a relocat sistematic cel puțin 6.000 de copii ucraineni într-o rețea de reeducare și adopție cu sedii în Crimeea ocupată și în Rusia.
„Principalul scop al amenajărilor pe care le-am identificat în tabere pare să fie reeducarea politică”, a declarat Nathaniel Raymond, unul dintre cercetători, citat de Reuters.
Studiul a identificat 43 de sedii ale rețelei, în care au fost ținuți copii ucraineni după invazia ordonată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022. O parte erau aparente „tabere” pentru copii, altele erau locuri în care aceștia așteptau să fie adoptați sau dați în grija unor familii. „Majoritatea aveau programe de reeducare, iar unele și de pregătire militară a copiilor”, arată raportul.
Potrivit The Washington Post, după ce raportul a fost menționat la o conferință de presă de marți de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, ambasada Rusiei în SUA a transmis într-o postare pe Telegram că acuzațiile de transfer forțat și deportare sunt „absurde”, iar Rusia „a acceptat” copii nevoiți să fugă din Ucraina și face „tot posibilul ca minorii să rămână în familii”.
Războiul
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și miniștrii Apărării din țările membre ale Alianței, reuniți la Bruxelles, nu ezită să admită că momentul pentru a ajuta Ucraina este „acum”, timp în care Rusia atacă intens în estul Ucrainei, notează Reuters.
La Bahmut, în Donețk, scrie The Guardian, forțele Rusiei încearcă din răsputeri să obțină o victorie la un an de la invadarea Ucrainei, în timp de Kievul insistă că nu se retrage din oraș în ciuda pierderilor și a presiunii de a renunța la acest front.
Liderii NATO discută și astăzi la Bruxelles, în timp ce președintele Zelenski le-a transmis marți seară că e nevoie să ia decizii rapid. Forțele ucrainene folosesc muniție mai repede decât poate produce occidentul, a avertizat Jens Stoltenberg.
Prin vocea secretarului Apărării, SUA au cerut țărilor membre NATO să intensifice ajutorul pentru Ucraina, în timp ce șeful forțelor armate americane, generalul Mark Milley, a transmis că Rusia a pierdut deja – strategic, tactic și operațional.
O analiză a generalului David Petraeus, într-un interviu pentru CNN, punctează că războiul împotriva Ucrainei demonstrează slăbiciunea generală a armatei ruse, considerată cândva cea mai eficientă din lume. În opinia fostului lider american în Irak și Afganistan și fost șef al CIA, războiul va lua o nouă formă în viitoarea perioadă, cu ofensive mai frecvente de ambele părți. Occidentul ar fi trebuit să livreze anumite tipuri de armament mai devreme, a adăugat el.
Între timp, „În siguranță la putere, Putin se pregătește pentru un război lung și epuizant”, titrează Reuters.
Politico privește spre Europa și ceea ce descrie drept eșecul repetat al președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a fi un lider european în acest război. Când președintele Volodimir Zelenski era la Londra, Macron se pregătea să plece la teatru, nu îl invitase pe acesta și la Paris. Consilierii săi au văzut însă discursul lui Zelenski de la Londra și au făcut planuri de ultim moment, scrie Politico.
Dincolo de insistența discutabilă pentru negocieri cu Vladimir Putin, notează publicația, Franța rămâne pe ultimul loc printre țările occidentale în privința ajutorului dat Ucrainei până acum - 1,5 miliarde de euro, față de cele 7 miliarde oferite de Londra și cele 3 miliarde date de Polonia.
Cutremure. Turcia, Siria, România
Peste 41 de mii de oameni au murit în Turcia și Siria după cutremurele de săptămâna trecută. The Washington Post trece în revistă încercările comunității internaționale de a trimite ajutor în Siria și nemulțumirea opozanților lui Bashar al-Assad că ONU i-a cerut acestuia permisiunea de a deschide mai multe puncte de intrare în țară.
Reuters notează că în Turcia, unde au murit peste 35.000 de oameni și un milion au rămas fără locuințe, au fost salvate, marți, de sub dărâmături 10 persoane. Numărul celor salvați ar fi ajuns la 8.000, potrivit președintelui Turciei.
În România, marți a fost a doua zi consecutivă în care s-a produs un cutremur în zona Olteniei. Seismul de 5,7 grade s-a simțit în Sibiu, Vâlcea și Craiova și a fost urmat de cinci replici cu magnitudini între 3,4 și 4,2. Au fost afectate 22 de localități din cinci județe.
„Este o surpriză că zona s-a activat”, a declarat directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului Constantin Ionescu.
„Ravagii”, „dezastru” chiar și „panică totală”, au titrat unele televiziuni de știri, potrivit trecerii în revistă, realizate de Hotnews, a mesajelor transmise de acestea după producerea cutremurului. La Antena 3, cutremurul a fost asociat cu balonul meteorologic identificat deasupra spațiului aerian al României, potrivit capturilor publicate de Hotnews.
Banii de la Bruxelles
G4Media scrie despre banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): a doua tranșă, de 3 miliarde de euro este „blocată la Bruxelles”. Potrivit publicației, Comisia Europeană a avertizat de acum o lună autoritățile de la București cu privire la restanțele în respectarea obiectivelor asumate prin PNRR.
În Europa Liberă, un exemplu concret: Legea pensiilor speciale nu respectă angajamentele din PNRR – ignoră principiul contributivității pentru anumite categorii profesionale speciale și condiția ca legea să prevadă impactul bugetar.
Tot de pe situl nostru, o analiză a altei condiții din PNRR: numiri pe criterii profesionale în companiile de stat - ce s-a întâmplat la Transporturi și ce spune ministrul Sorin Grindeanu.
Din The Guardian, un „must read” este investigația despre grupul care ar fi influențat, prin dezinformare, sabotaj și hacking peste 30 de alegeri prezidențiale în întreaga lume.
Alte știri:
- Casa Albă spune că nu există indicii că trei obiecte zburătoare doborâte în aer săptămâna trecută ar avea legătură cu presupuse operațiuni de spionaj ale Chinei, transmite BBC.
- Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva băncilor ruse, anunță Reuters.
- Euronews: Comisia Europeană vrea ca până în 2030, toate autobuzele din țările UE să aibă zero emisii.
Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.
Toate bune,
Carmen
