Linkuri accesibilitate

3 minute | Teoria abuzului fără prag din Parlament, pensiile speciale nu pier – se transformă, cui îi e frică de AI


Unul dintre românii care au ieșit miercuri seară în stradă după votarea unui proiect care ar dezincrimina parțial abuzul în serviciu se întreabă de ce președintele țării nu reacționează.
Unul dintre românii care au ieșit miercuri seară în stradă după votarea unui proiect care ar dezincrimina parțial abuzul în serviciu se întreabă de ce președintele țării nu reacționează.

Puterea de la București a încercat ieri să adopte un proiect de lege pentru care, acum șase ani, zeci de mii de români au ieșit în stradă. Spre seară, atât PNL, cât și PSD au dat înapoi.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Senatul a votat ieri un proiect care impune un prag de 250.000 de lei pentru ca fapta de abuz în serviciu să fie infracțiune. La câteva ore după vot, ministerul justiției și liderii Coaliției PSD-PNL au anunțat că proiectul va fi modificat.
  • Proiectul de lege al guvernului privind pensiile de serviciu a fost adoptat de Parlament. Opoziția acuză că acesta nu rezolvă problema inechităților dintre pensionarii „speciali” și restul beneficiarilor.
  • Un grup de experți în inteligență artificială și directori din industrie solicită printr-o scrisoare deschisă suspendarea pentru șase luni a dezvoltării unor sisteme mai puternice decât GPT-4, invocând potențiale riscuri pentru umanitate.

Cod Penal modificat cu amendamente venite pe mail

Amendamentele privind stabilirea unui prag de 250.000 de lei pentru ca fapta de abuz în serviciu să fie infracțiune au venit „pe mail”, spune președintele Comisiei Juridice din Senat, dl Cristian Țâgârlaș – ales de Maramureș.

Într-un surprinzător moment de sinceritate, dl Țâgârlaș a admis că amendamentele „li s-au pus la dispoziție” senatorilor de la Comisia Juridică, indiciile privind expeditorii acestora ducând spre o ședință restrânsă a Coaliției de guvernare, care a avut loc duminică seară.

La acea ședință au participat șefii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, dar și ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (cu cămașă albă), înconjurat de colegii din partid și Guvern: Nicolae Ciucă și Lucian Bode.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (cu cămașă albă), înconjurat de colegii din partid și Guvern: Nicolae Ciucă și Lucian Bode.

Controversatele amendamentate votate ieri de Senat – care ar dezincrimina parțial fapta de abuz în serviciu – nu au venit din neant, așadar, ci au fost asumate de liderii celor mai importante partide din România.

Iar votul a fost covârșitor – singurii care s-au împotrivit majorității PSD-PNL-UDMR din Senat fiind aleșii USR; senatorii AUR s-au abținut de la vot.

Spre seară, PSD și PNL au dat înapoi. În mesaje simultane postate pe Facebook, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au precizat că susțin o variantă ce fusese anunțată, tot pe Facebook (?!), câteva minute mai devreme, de ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Aceasta scrisese că va propune ca pragul să fie de 9.000 de lei. De ce 9.000 și nu 8.500 sau 500 de lei? Nu știm, nimeni nu a prezentat nicio notă de fundamentare în acest sens.

Votul de ieri din Senat a readus aminte multora de celebra „ordonanță 13” – o propunere din 2017 prin care guvernul de atunci stabilea un prag de 200.000 de lei pentru aceeași infracțiune de abuz în serviciu.

Acea ordonanță nu a mai intrat în vigoare, după ce zeci de mii de români au ieșit în stradă, acuzând guvernul că vrea să îl scape de închisoare pe liderul PSD Liviu Dragnea.

Premierul de atunci era Sorin Grindeanu, astăzi vicepremier și ministru al transporturilor. Ministrul justiției era Florin Iordache, astăzi președintele Consiliului Legislativ.

Președintele țării era, ca și astăzi, Klaus Iohannis.

Pensii speciale, acorduri ignorate

Tot ieri, Puterea a trecut prin Parlament controversatul pachet legislativ privind pensiile de serviciu – a căror reformă este stabilită ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

USR, care s-a împotrivit legii spunând că nu rezolvă inechitățile din sistem, a folosit ca exemplu impactul pe care aceasta l-ar putea avea asupra indemnizației premierului Nicolae Ciucă: mai puțin cu 550 de lei.

Cum a decurs votul și ce prevede noua formă a legii, în Europa Liberă.

Tot pe site-ul nostru puteți citi cum statul român a avut nevoie de peste un an pentru a ratifica un acord de colaborare cu Polonia în domeniul industriei apărării.

Semnat la Varșovia pe 3 martie 2022, la câteva zile după începerea războiului, documentul a căpătat valoarea juridică prin votul Parlamentul în România abia pe 16 martie 2023.

Premierul Nicolae Ciucă alături de omologul său, Mateusz Morawiecki, în cadrul unei întrevederi ce a avut loc la București pe 28 martie 2023.
Premierul Nicolae Ciucă alături de omologul său, Mateusz Morawiecki, în cadrul unei întrevederi ce a avut loc la București pe 28 martie 2023.

La one2one, rubrica de interviuri hard-talk a Europei Libere, invitatul Ancăi Grădinaru de săptămâna aceasta este ministrul sănătății, Alexandru Rafila. Acesta spune, printre altele, că sistemul suferă din cauza lipsei dotărilor și a crizei de personal.

Pe Europa Liberă puteți citi și despre celebrarea a 33 de ani de existență a Serviciului Român de Informații, eveniment la care a participat și președintele Klaus Iohannis.

Pericolul AI

Pe plan extern, un grup de experți în inteligență artificială, dar și directori în domeniul tehnologiei sau scriitori au semnat o scrisoare prin care solicită industriei AI să facă o pauză de șase luni până să dezvolte sisteme mai puternice decât cel lansat recent de Open AI, GPT-4.

„Sistemele puternice de inteligență artificială ar trebui dezvoltate doar după ce suntem încrezători că efectele lor vor fi pozitive și că riscurile lor vor fi gestionabile”, se arată în scrisoarea emisă de Institutul Future of Life, semnată de peste 1.000 de persoane.

Nu și de șefii OpenAI, Microsoft sau Google – trei dintre companiile implicate în dezvoltarea tehnologiei AI.

Elon Musk este unul dintre semnatarii scrisorii prin care se atrage atenția asupra pericolului dezvoltării inteligenței artificiale.
Elon Musk este unul dintre semnatarii scrisorii prin care se atrage atenția asupra pericolului dezvoltării inteligenței artificiale.

Domeniul stârnește interes și în guvernul britanic; Michelle Donelan, șefa departamentului dedicat tehnologiei din cabinetul lui Rishi Sunak a anunțat că autoritățile de reglementare au un an la dispoziție pentru a furniza „îndrumări practice” cu privire la cum inteligența artificială poate fi folosită în siguranță și cum sectoarele afectate se pot transforma.

Unii critică această abordare. Connor Axiotes, cercetător la Institutul Adam Smith, a spus pentru Politico, de pildă, că „nu ar trebui să riscăm să inventăm bomba nucleară înainte de a învăța cum să o ținem sub control”.

Pe plan extern, de citat este și o rezoluție ONU ce a fost adoptată ieri, care ar trebui să faciliteze tragerea la răspundere juridică a țărilor poluante care nu au luat măsuri din timp.

În Ucraina, forțele ruse ar fi înregistrat mai multe succese pe frontul de est din apropiere de Bahmut, spun oficialii din armată ucraineni.

Iar BBC prezintă povestea lui Dmitri Muratov, redactorul-șef al Novaya Gazeta, câștigător al premiului Nobel pentru pace – jurnalistul care refuză să se predea regimului lui Putin.

Alte subiecte:

  • Papa Francisc are o infecție respiratorie și va trebui să petreacă câteva zile într-un spital din Roma, spune Vaticanul.
  • Patru rețineri după perchezițiile DNA la Aeroportul Otopeni. Directorul comercial ar fi cerut mită de peste 22 de milioane de euro pentru magazinele duty-free.
  • Foștii deținuți și extremiștii transformă dezbaterile mass-media în „circ” înaintea alegerilor din Bulgaria.

Nu uitați, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org, dar și pe Facebook și Instagram.

Cele bune,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG