Într-un interviu la Radio România Actualități, șeful statului a precizat că la această primă reuniune, care va avea loc la Washington, se va discuta exclusiv despre Gaza.
„Noi suntem interesați de un context internațional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România. Participăm la această inițiativă a Statelor Unite, care își propune în momentul acesta să stabilizeze o zonă, Orientul Mijlociu, care este importantă în economia globală.”
Cît privește implicarea propriu-zisă a României la nivelul consiliului, președintele a explicat că după ce a primit invitaţia de a participa la această şedinţă a cerut clarificări privitoare la ceea ce poate face un stat care nu este membru la această întâlnire, dar care este „rezonant” cu direcţia în care această organizaţie vrea să meargă.
Astfel, după câteva zile de discuţii cu partea americană, „am stabilit ce înseamnă să fii observator la această reuniune şi, deci, credem că e în interesul României să participăm în această calitate de observatori”, a precizat preşedintele.
El a spus că în calitate de observator poți „să ai un cuvânt de spus acolo, să contribui în direcţia în care merge această organizaţie”, dar că „deciziile acestui comitet nu sunt opozabile”.
„Pentru anumite decizii pe care membrii le iau, pot să spui că această decizie nu o susţinem, nu o punem în practică”, a explicat șeful statului.
El a mai spus că au existat anumite dubii din partea administrației americane după anularea alegerilor prezidențiale din România, însă prezența la Washington, la nivel de șef de stat, va ajuta la a clarifica, o dată pentru totdeauna, și diplomatic și față de cetățeni, care este adevărata relație bilaterală dintre România și Statele Unite ale Americii.
Cât privește aderarea la această organizație, el a spus că este „o discuție care va mai dura pentru că această organizaţie are o cartă pe care au semnat-o deja statele care au devenit membre”, cartă în care sunt prevederi aflate în contradiţie cu angajamente internaţionale pe care România şi le-a luat.
„De exemplu, membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni. Dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic. Şi atunci, evident că suntem oameni seriosi, nu putem semna încălcându-ne o obligaţie pe care ne-am asumat-o deja”, a explicat Nicușor Dan.
Întrebat dacă va avea și discuţii bilaterale cu președintele american, el a spus că nu este planificată o astfel de discuţie.
„E posibil să fie incidentală o discuţie de salon, aşadar. Pentru moment, o discuţie bilaterală, cu agendă, nu este planificată”, a spus Nicuşor Dan.
Consiliul Păcii este o organizație internațională anunțată în septembrie 2025 și înființată de președintele american Donald Trump în ianuarie 2026 cu scopul declarat de a „promova stabilitatea, de a restabili o guvernare fiabilă și legală și de a asigura o pace durabilă în regiunile afectate sau amenințate de conflict”.
Trump a motivat crearea Consiliului Păcii prin nemulțumirea sa față de eficiența Organizației Națiunilor Unite, despre care a spus că „nu l-a ajutat niciodată”.
Consiliul ar urma să funcționeze ca un cadru alternativ de cooperare internațională în domeniul securității și al prevenirii conflictelor.
Până la începutul anului 2026 au primit invitații de aderare 60 de state, printre care și România.
Mai multe state europene au refuzat invitația de aderare la Consiliul Păcii. În schimb, din Consiliu vor face parte Rusia și Belarus. Donald Trump a declarat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acceptat invitația de a se alătura organizației. Printre statele care au confirmat imediat după înființare participarea sunt Ungaria și Emiratele Arabe Unite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
