Linkuri accesibilitate

Noaptea Muzeelor 2021: Casa Mureșenilor din Brașov-locul unde trecutul este adus în prezent


Muzeul Casa Mureșenilor se află în Piața Sfatului din Brașov.

Muzeul Casa Mureșenilor, una dintre cele mai emblematice și dinamice instituții culturale din Brașov, va face parte la Noaptea Muzeelor din seara de 12 iunie 2021, începând cu ora 17:00. 

Publicul va putea vizita colecția permanentă a Muzeului Casa Mureșenilor, precum și expoziția temporară Școala de altădată. Spre deosebire de alți ani în care Casa Mureșenilor găzduia momente muzicale sau artistice pentru a îmbogăți atmosfera, acestea nu pot avea loc în ediția din 2021 a Nopții Muzeelor, pentru a preveni aglomerația.

Intrarea este gratuită pentru elevi, studenți și seniori, iar biletul pentru adulți va fi o sumă simbolică de 1,5 lei.

În colecția permanentă a Casei Mureșenilor se află o arhivă bogată de documente de familie, mobilă, obiecte și artă din secolele XIX-XX.

Un grup de elevi de clasa a 5-a de la Colegiul Național Johannes Honterus au traversat Piața Sfatului pentru a vizita expoziția Școala de altădată. Vorbind cu entuziasm despre cele mai remarcabile obiecte și informații din expoziție, Sophia (11ani), Karina (11 ani), Alexandra (11 ani) și Julia (12 ani) au menționat cât de diferite erau cărțile și caietele în care scriau elevii, precum și tăblițele cu cretă. Elevele au fost impresionate de scrisul mult mai ordonat al elevilor de pe vremuri și au apreciat instrumentele de scris din expoziție: creioane mecanice cu mine colorate, ascuțitori, stilouri. Elevii, pe vremuri, purtau toți uniformă, dar clasa de la Honterus era un amestec vesel și eterogen de culori și imprimeuri.

Celelalte instituții din Brașov care vor participa la Noaptea Muzeelor sunt Casa Ștefan Baciu, Prima Școală Românească, Muzeul de Artă și Muzeul Civilizației Urbane.

De neratat: Pistolul din fereastra arhivelor și tehnologia modernă

Revolverul francez găsit în Casa Mureșenilor se poate vedea în fereastra arhivelor.
Revolverul francez găsit în Casa Mureșenilor se poate vedea în fereastra arhivelor.

Adesea, în muzee, cele mai interesante exponate pot scăpa atenției vizitatorilor. Chiar și cele mai mici obiecte au povești fascinante. Acesta este și cazul revolverului francez expus în fereastra arhivelor familiei Mureșianu, în care sunt păstrate peste 25.000 de documente.

Directorul și managerul Casei Mureșenilor, dr. Valer Rus, povestește originea surprinzătoare a armei:

Acum 4 ani, am făcut o activitate de deratizare în podul muzeului. Cineva a găsit sub un strat de moloz, de sub o grindă, un toc de pistol cu acest pistol ascuns. Colegul meu, Traian Dumbrăveanu, s-a ocupat de documentarea acestui pistol, l-a conservat și restaurat. Am avut doi ani de procese cu statul român - exista fapta de deținere a unei arme de foc, dar niciun făptaș. Parchetul a dat neînceperea urmăririi penale, fiind un obiect istoric. L-am obținut, într-un final, înapoi pentru muzeu, dar exista înainte riscul să fie dus la topit. Le-am explicat [celor de la Parchet] contextul special, că a fost găsit în casa memorială unde locuia o familie. Din ceea ce spun colegii mei, este foarte posibil ca unul dintre bărbații din familia Mureșianu, care au făcut cu toții armata, să fi avut acest pistol. Este un pistol de ofițer, o armă de gală fabricată în Franța. Modelul este din 1897, iar cineva a intrat în proprietatea acestui pistol pe care l-au ascuns după 1944. Toți românii așteptau să vină americanii să ne luptăm cu rușii, pe atunci. E singura armă din colecția muzeului, și una dintre puținele arme într-un muzeu în România. Ea este casată, dar dacă îi înlocuiești cocoșul și pui un glonț pe țeavă, poți să omori un om. E o armă reală.

Inteligență Artificială la Muzeul Casa Mureșenilor. „Servus, Sia. Cine a fost Andrei Mureșianu?” „Profesorul Andrei Mureșianu a fost un poet român, autorul imnului național de stat al României.”
Inteligență Artificială la Muzeul Casa Mureșenilor. „Servus, Sia. Cine a fost Andrei Mureșianu?” „Profesorul Andrei Mureșianu a fost un poet român, autorul imnului național de stat al României.”

Muzeul Casa Mureșenilor îmbină istoria cu tehnologia modernă. Diverse instrumente ajută vizitatorii să se adâncească complet în atmosfera de epocă, ori să afle mai mult despre exponate. La muzeu există ochelari de realitate virtuală, o interfață de inteligență artificială și coduri care generează imagini și videoclipuri prin realitate augmentată.

Înregistrare dintr-o zi de paște cu juni brașoveni, din perioada interbelică, realitate augmentată.
Înregistrare dintr-o zi de paște cu juni brașoveni, din perioada interbelică, realitate augmentată.

Așa funcționează o casă memorială în care încercăm să celebrăm trecutul într-un context al prezentului și viitorului. Avem ecrane tactile, mese, tablete, replici după mașini de tipărit, avem expuse diversele suporturi pentru muzică: de la discuri metalice perforate, la vinil, bandă magnetică, CD-uri și un iPod”, explică dr. Rus.

Realitate augmentată la Muzeul Casa Mureșenilor. „Salutare și bine ați venit la Casa Mureșenilor, muzeul imnului național. Numele meu este Andrei Mureșianu și m-am născut acum mai bine de 200 de ani…”
Realitate augmentată la Muzeul Casa Mureșenilor. „Salutare și bine ați venit la Casa Mureșenilor, muzeul imnului național. Numele meu este Andrei Mureșianu și m-am născut acum mai bine de 200 de ani…”

Muzeul Casa Mureșenilor: A interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și viitorului

Muzeul s-a deschis în 1968, mulțumită donației urmașilor familiei Mureșianu. În ultimii 20 de ani, sub conducerea fostei directoare Sanda-Maria Buta și a actualului manager dr. Valer Rus, Casa Mureșenilor s-a extins atât ca spațiu, cât și ca misiune.

Muzeul Casa Mureșenilor depășește limitele unei simple case memoriale - Casa Mureșenilor s-a muzealizat, explică dr. Valer Rus. „Noi dăm semnificații locurilor și lucrurilor”, explică dr. Rus. „Casa iese din simpla paradigmă de casă memorială și își extinde zona de cercetare și valorificare spre orice este semnificativ pentru societatea românească din perioada secolelor XIX-XX”.

Expoziția permanentă la Muzeul Casa Mureșenilor.
Expoziția permanentă la Muzeul Casa Mureșenilor.

Astfel, noile dezvoltări ale Casei Mureșenilor se apropie de idealul formulat de către managerul său, prin care rolul acestei instituții este de „a interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și viitorului”. Pe lângă colecția permanentă, la Casa Mureșenilor au loc 3-5 expoziții temporare în fiecare an, 30-40 de concerte live, zeci de ateliere educaționale pentru elevi, și alte evenimente precum porțile deschise de 1 decembrie, 1 iunie, sau 18 mai (ziua internațională a muzeelor). „Este un loc deschis în care, cu puțin noroc, o dată la 2-3 zile, poți să prinzi un eveniment - să vii aici și să se întâmple ceva. Nu este un loc mort pe care să îl vizitezi în tăcere”, punctează dr. Rus.

Încet-încet, reîncep activitățile la Casa Mureșenilor.

În acest an, Casa Mureșenilor au avut deja două expoziții reușite, care au atras publicul sătul de interacțiunile online. La expoziția Mari aviatori brașoveni a participat și Dumitru Prunariu, primul și singurul cosmonaut român care a ajuns în spațiu.

Globuri pământești la expoziția Școala de altădată.
Globuri pământești la expoziția Școala de altădată.

Din 31 mai, s-a deschis expoziția temporară Școala de altădată, coordonată de Asociația Muzeul Jucăriilor, care poate fi vizitată în cadrul Nopții Muzeelor. „Această expoziție vine după mai mult de un an de teleșcoală, în care toată lumea a fost profund nefericită. Nivelul de educație a scăzut. Vom avea o întreagă generație a cărei curbă educațională a cunoscut o scădere, ceea ce nu e normal”, remarcă dr. Rus.

Școala de acum este total diferită de școala de altădată”, remarcă managerul muzeului. „Avem 1.492 de obiecte expuse, accesorii și lucruri care ne ajutau să facem școală pe vremuri care astăzi sunt înlocuite de un swipe pe ecran... Un ecran luminos și un deget care trece peste acest ecran. O cameră video la care te uiți, fără interacțiunea pe care nu am știut s-o savurăm când am avut-o. Acum am descoperit cât de fericiți am fost de fapt.

Expoziția cu obiecte școlare de odinioară aduce familiile împreună și chiar diminuează rolul muzeografilor și ghizilor de la Casa Mureșenilor. „Părinții și bunicii sunt ghizii copiilor și nepoților lor. Noi nu mai trebuie să spunem nimic. Vedem în fiecare zi aceeași imagine, în care un adult sau un vârstnic îi povestește unui copil cum era pe vremea sa și îi arată toate acele lucruri.

Matematica în expoziția Școala de altădată: rigle de calcul, calculatoare, abac.
Matematica în expoziția Școala de altădată: rigle de calcul, calculatoare, abac.

Casa Mureșenilor: trai contemporan, pași spre viitor

Casa Mureșenilor este un muzeu care privește spre viitor. Dr. Valer Rus a observat cu bucurie că „oamenii preferă interacțiunea analog”, după mai mult de un an în care toate activitățile lor s-au mutat pe Internet. „Oamenii își doresc să socializeze, iar noi ne dorim ca muzeul să devină un spațiu de interacțiune comunitară, de socializare, în care familiile intră și discută”, menționează Dr. Rus.

Conservarea patrimoniului va rămâne interesul principal al muzeului. „Pe viitor, ne vom păstra atributul de protector al patrimoniului, prima și cea mai importantă ocupare profesională pentru noi. Ne dorim ca acest patrimoniu să ajungă la generațiile următoare”, conform directorului Casei Mureșenilor.

Diversele suporturi pentru muzică: de la discuri metalice perforate, la vinil, bandă magnetică, CD-uri și un iPod.
Diversele suporturi pentru muzică: de la discuri metalice perforate, la vinil, bandă magnetică, CD-uri și un iPod.

Din punct de vedere al cercetării, Casa Mureșenilor s-a ocupat în ultimii ani cu digitalizarea patrimoniului său, efort pe care îl vor continua în viitor. Până acum, aceștia au reușit să digitalizeze peste 20.000 de bunuri culturale.

Muzeul Casa Mureșenilor va încerca să joace un rol important în educația nonformală a elevilor, în ciuda concurenței mari pentru atenția copiilor. Instituții precum muzeele, sălile de spectacole și bibliotecile vor avea nevoie de susținerea financiară a statului pentru a putea face față concurenței, conform reprezentantului Casei Mureșenilor.

„Industria petrecerii timpului liber este o plajă aglomerată - locul nostru devine din ce în ce mai delicat. Cred că dispoziția statului de a subvenționa activitatea muzeală va scădea. Vor fi alte cerințe, alte așteptări, dar ne vom adapta, sunt convins de asta”, declară ferm Dr. Rus.

Cine au fost Mureșenii?

Familia Mureșianu au jucat un rol important în viața publică din Brașov în secolele XIX-XX, iar activitățile lor au avut impact în întreaga Transilvanie, chiar în întreaga țară.

În urma Edictului de Concivilitate din 1781, prin care li s-a permis celor ce nu erau cetățeni germani să cumpere proprietăți în interiorul cetăților din Transilvania, viitorul socru al lui Iacob Mureșianu a cumpărat casa din Piața Sfatului ce va deveni Casa Mureșenilor.

Andrei Mureșianu.
Andrei Mureșianu.

Prima generație a fost aceea a lui Iacob (1812-1887) și Andrei Mureșianu (1816-1863). Școliți la Seminarul Greco-Catolic de la Blaj, cei doi au venit la Brașov pentru a preda elevilor români, germani și unguri de la Colegiul Latino-German. Iacob și Andrei Mureșianu, împreună cu colegul lor de generație George Barițiu, au participat la formarea conștiinței naționale românești în Transilvania. În plan politic, Iacob a fost implicat în publicarea Pronunciamentului din 1868, în timp ce Andrei a fost până la sfârșitul vieții sale traducător oficial al guvernului transilvănean.

Andrei Mureșianu este autorul poeziei „Răsunet”, pe care a compus-o în jurul Revoluției de la 1848. Acest cântec de luptă a fost publicat pe 21 iunie 1848, în Foaia pentru minte, inimă şi literatură. Textul poeziei a fost preluată în imnul modern al României, „Deșteaptă-te, române!”, pe muzica compozitorului Anton Pann.

În 1850, Mureșenii au preluat Gazeta de Transilvania, care fusese fondată cu 12 ani mai devreme dar suspendată după ce a jucat un rol important în pregătirea mentalității publice în preajma Revoluției de la 1848. „Iacob Mureșianu era redactor și editor al ziarului, în vreme ce Andrei era printre principalii contributori ai segmentului literar, celebrul supliment Foaie pentru minte, inimă și literatură. Ei publică aici ideile românismului”, explică dr. Valer Rus.

În a doua generație mureșană, Aurel Mureșianu (1847-1090) a renunțat la o carieră strălucită în avocatură pentru a prelua conducerea Gazetei Transilvania în 1877, și odată cu acest rol, activitatea politică și publicistică a tatălui său Iacob. Dr. Aurel Mureșianu a creat una dintre cele două variante ale Memorandumului de la 1982, dar varianta sa nu a fost folosită.

Sub conducerea lui Aurel Mureșianu, Gazeta de Transilvania a devenit primul cotidian din regiune, publicat în fiecare zi de luni până vineri începând din 1884.

Elena Mureșianu, soția acestuia, a preluat după moartea soțului conducerea Gazetei de Transilvania. Timp de 3 ani, între 1909 și 1911, aceasta a fost managerul Gazetei, însă a cedat sub presiunea zilnică a postului.

Fratele lui Aurel, Iacob Mureșianu, a fost compozitorul care „pune pe muzică identitatea și particularitatea culturală românească”, conform dr. Rus.

Presiunea pusă pe copii Mureșianu: Educația, înainte de toate

O dinastie precum aceea a Mureșenilor nu se formează întâmplător. „Știm din corespondența păstrată în arhiva noastră că exista o presiune permanentă asupra tinerilor să învețe. Educația a fost răspunsul la această întârziere culturală - societatea românească, neavând condițiile și contextul potrivit, și fără acces la educație, s-a dezvoltat mai încet”, explică Dr. Valer Rus.

Mureșenii au fost împinși, așadar, să facă școală în străinătate. „Aurel Mureșianu a fost student la Viena, fratele său Iacob a fost student la Leipzig, Aurel A. Mureșianu a fost student la Paris, Elena Mureșianu a fost prima absolventă cu studii superioare de arte plastice de la Viena”, conform Dr. Rus.

Viena, metropolă imperială, la 1870.
Viena, metropolă imperială, la 1870.

Deși multe figuri politice și culturale din istoria româniei au fost școlite în străinătate, se uită faptul că această școală costa extrem de mult. Managerul Casei Mureșenilor estimează că taxa de școlarizare era aproximativ echivalentă cu costul educației universitare în Statele Unite, în ziua de astăzi. Pe lângă costurile școlii, se adăugau camera, mâncarea, cărțile… „sunt interminabile scrisori în care copiii plecați departe de casă cer bani pentru diverse cheltuieli, mergând până la foițe de tutun”, menționează jovial dr. Rus.

Această așteptare a familiei nu se termina, însă, cu educația - datoria acestor tineri, în care s-a investit imens, trebuia răsplătită prin participarea la viața publică din Transilvania. Potrivit Dr. Rus, „Acești oameni se întorc acasă și își fac datoria, nu uită de ce s-a investit în ei. Există o scrisoare din 1877 a lui Iacob Mureșianu către fiul său, Aurel, în care îl roagă să vină să-și facă datoria față de națiune. Acesta este motivul pentru care Aurel Mureșianu renunță la cariera de avocat la Viena și se întoarce la Brașov, care la acel moment era doar un târg față de metropola vieneză. Se întoarce acasă.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG