Cele două ordonanțe de urgență, OUG 7/2019 și OUG 12/2019 privind modificarea legilor justiției, au fost cauza pentru care mii de magistrați au protestat în toată țara, la începutul acestui an.
„Comisia de la Veneția consideră că acest mod de modificare a legilor privind justiția este extrem de problematic”, iar utilizarea sistematică a OUG-urilor este „discutabilă la multe niveluri. Aceasta afectează calitatea legislației, perturbă securitatea juridică, slăbește controalele externe asupra guvernului și ignoră principiul separării puterilor”, potrivit documentului menționat.
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
Draftul de aviz arată că elementele cele mai problematice ale reformei legislative în domeniul justiției din 2018, identificate în avizul din octombrie 2018, fie au rămas neschimbate, fie au fost agravate.
„Cel mai îngrijorător, Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanțe de urgență”, atrag atenția experții Comisiei de la Veneția.
Draftul de aviz a fost realizat după ce o echipă de raportori ai Comisiei au făcut o vizită în România, în cursul lunii aprilie, în cadrul căreia s-au întâlnit, printre alții, cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de atunci al Justiției, Tudorel Toader, procurorul general de la vremea respectivă Augustin Lazăr, magistrați, parlamentari și reprezentanți ai societății civile.
Comisia de la Veneția punctează, în acest draft de aviz, că normele fundamentale ale funcționării instituțiilor importante ale statului se schimbă prea repede și prea des și mai ales fără consultări „ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului și a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări”.
Experții Comisiei de la Veneția mai subliniază că motivele înființării Secției Speciale rămân neclare, existând mai multe incertitudini cu privire la această structură, cum ar fi de pildă faptul că nu este evident în ce măsură procurorii din secție și procurorul-șef al acesteia pot fi supuși controlului ierarhic al procurorului general, fapt care „ar putea consolida opinia unora potrivit căreia adevăratul motiv al reformei instituționale este acela de a schimba cursul anchetelor penale în unele cauze de notorietate”.
Totodată, Comisia de la Veneția mai atrage atenția asupra procesului de numire al candidaților pentru funcții înalte în cadrul Ministerului Public care, prin modificările din 2018, cade în responsabilitatea ministrului Justiției, în timp ce CSM „nu ar mai juca un rol semnificativ”. În acest sens, Comisia consideră că ar fi necesară elaborarea unui sistem astfel încât Secția de procurori a CSM să poată avea un rol cheie în acest proces.
Anul trecut, în iulie, Comisia de la Veneția a adoptat un aviz preliminar privind proiectele de modificare a celor trei legi ale justiției, iar concluziile acestuia au fost reiterate de Adunarea Plenară a Comisiei de la Veneția, cu unele adăugiri minore, într-un aviz adoptat la 20 octombrie 2018. Ambele avize exprimau profunda îngrijorare cu privire la ”reforma” sistemului judiciar în curs de desfășurare și subliniau riscul ca prin acestea să fie subminată „independența judecătorilor și procurorilor români și încrederea publicului în sistemul judiciar”, cu consecințe negative asupra luptei împotriva corupției.
Cele trei legi ale justiției sunt Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Toate au fost modificate în 2018, prin OUG nr. 77, 90 și 92. În 2019, acestea au fost din nou modificate, mai întâi prin OUG nr. 7 și, ulterior, la 5 martie 2019, prin OUG nr. 12.
Facebook Forum