Starea statului de drept în România se află pe agenda de astăzi a Colegiului Comisarilor europeni, de unde este așteptat un semnal al Comisiei Europene la adresa Guvernului Dăncilă pentru a opri adoptarea Ordonanței de urgență de modificare a Codurilor penale sau a celei care prelungește termenul de depunere a contestației în anulare. Frans Timmermans, nr.2 din Comisia Europeană, va prezenta un raport privind starea Justiției în România.
Este vorba despre două acte normative care au fost deja redactate de Ministerul Justiției și care includ noi măsuri de relaxare penală, de care ar beneficia sute de demnitari condamnați pentru corupție. Guvernul are astăzi programată ședință de guvern, ordonanțele nu figurează pe agendă, însă există suspiciunea că ar putea intra pe ordinea de zi, cu toate solicitările venite de la UE, opoziție, Iohannis și oamenii adunați în stradă la proteste.
Miza avertismentului venit din partea celor 28 de comisari europeni este un semnal ferm, care poate fi și ultimativ, în condițiile în care în două săptămâni actuala legislatură europeană intră în campania electorală.
Colegiul comisarilor discută despre statul de drept din România după mai multe runde de negocieri cu guvernul român. S-a înființat o comisie de experți ai Comisiei Europene și a Executivului de la București, în care au fost prezentate intențiile legislative ale PSD-ALDE. Au existat, de asemenea, și discuții între prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, și Viorica Dăncilă, iar ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost la Bruxelles zilele trecute. După informațiile la care a avut acces Radio Europa Liberă, oficialii români au fost avertizați în privința neacceptării de către UE a noi relaxări ale pedepselor penale. De asemenea, CE a prezentat îngrijorarea sa față de hărțuirea Laurei Codruța Kovesi de către Secția specială de investigare a magistraților - SIIJ, în ajunul desemnării procurorului-șef european, unde este calificată ca favorită a Parlamentului European.
De cealaltă parte, Guvernul PSD-ALDE se află sub presiunea timpului câtă vreme nu a ținut seama până acum de solicitările mai multor organisme europene în privința respectării statului de drept, fundamental în arhitectura UE. Este vorba despre referendum și efectele sale.
Klaus Iohannis va consulta populația la 26 mai pe teme de justiție și, după cum a sugerat în ultimele discursuri, este posibil ca una dintre întrebări să fie despre stoparea OUG pe teme de politică penală, care să ofere portițe de scăpare condamnaților pentru fapte de corupție. Dacă un astfel de referendum ar trece, atunci Guvernul ar fi pus în fața deciziei suverane a poporului care ar avea prioritate în fața voinței executivului. O problemă care, dacă ar ajunge la CCR, ar trebui să urmeze o decizie mai veche a aceleiași Curți Constituționale, care a stabilit că efectele unui referendum sunt obligatorii. Ar fi un caz diferit de referendumul din 2009, cu Parlamentul unicameral de 300 de membri, care avea nevoie de modificarea Constituției, adică de votul a două treimi dintre parrlamentari. Dealtfel, președintele Iohannis a cerut în două rânduri până acum guvernului PSD-ALDE să nu mai adopte până la referendum vreo ordonanță de urgență. Nu are instrumente să oblige guvernul, însă, dacă referendumul trece, va exista un instrument opozabil - decizia poporului suveran.
O semnificație despre cum ignoră autoritățile de la București solicitările partenerilor euroatlantici are și comunicatul pe care l-a prezentat MAE român după întâlnirea ministrului de externe, Teodor Meleșcanu, cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. MAE nu a făcut nicio referire la solicitarea americană de a duce pe mai departe lupta împotriva corupției pentru a nu oferi spațiu de manevră adversarilor țării. Rusia a fost numită adversar la Marea Neagră de secretarul de stat al SUA.
Mai există un deadline. Pentru Tudorel Toader. Ministrul a trimis la guvern cele două ordonanțe care înlesnesc pedepsele până la ștergerea cazierului demnitarilor condamnați la corupție, însă nu le-a promovat în ședințele de guvern. Sunt informații care circulă în rândul politicienilor potrivit cărora îl va costa postul de ministru dacă nu le prezintă mai curând în Guvern. La revenirea din concendiul în care și-a făcut operație estetică, Toader a fost convocat în ședințe cu premierul Dăncilă și cu liderii PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Se vorbește despre retragerea lui Toader dacă OUG nu sunt adoptate cu celeritate.
În aceste condiții, se poate spune că PSD are pe de o parte termenul de 26 mai ca dată-limită, iar până atunci, avertismentele europene. Ținând cont de faptul că până acum România are o rezoluție a Parlamentului European, adoptată în toamna lui 2018, care condamnă încălcările repetate ale statului de drept tocmai prin modificări de legi, un raport negativ al Comisiei Europene pe MCV(cel mai sever de la aderarea din 2007), întrebarea care stă pe buzele tuturor este - ce urmează pe scara sancțiunilor UE? Pentru Polonia, în 2017, și Ungaria, în 2018 a însemnat declanșarea articolului 7 din Tratatul UE, care restrânge mai multe drepturi, inclusiv dreptul de vot în Consiliul UE, forul unde România deține președinția rotativă până în iunie.
