„Trebuie să evaluăm construcția și finalizarea gazoductului independent de cazurile individuale și să luăm decizii”, a afirmat Altmaier pentru Funke Mediengruppe. Acesta nu vede nici o conexiune între climatul politic și proiectele economice, în contextul în care proiectul ar însemna pentru Germania dependență față de gazul rusesc.
Peter Altmaier, ministrul afacerilor economice, a fost clar în declarațiile sale privind gazoductul și în trecut, spunând că afacerile sunt un lucru, iar reacțiile statului la încălcările drepturilor omului de către Rusia sunt un alt lucru.
Altmaier și-a mai reiterat recent poziția în contextul presiunilor statelor europene care cer eliberarea imediată a lui Navalnîi. Ministrul cere diferențierea între acțiunile Rusiei în Donbas și construcția gazoductului.
Istoria proiectului Nord Stream 2 este puternic legată de dorința Rusiei de a marginaliza Ucraina în privința transportului de gaz către Europa.
Primul proiect Nord Stream a însemnat de altfel o scădere semnificativă a exportului de gaze care tranzita Ucraina. Înainte de punerea în funcțiune a primului Nord Stream, în 2011, aproape două treimi din importurile de gaz european tranzitau Ucraina. Acest total a scăzut semnificativ în 2019, când pe ruta ucraineană au trecut numai 40% din exporturile Rusiei către Europa, relatează un articol POLITICO.
Proiectul ar putea marginaliza Ucraina
Ucraina se bazează pe tranzitul de gaz, taxele de tranzit reprezentând o sursă importantă a veniturilor statului.
În 2019, Ucraina și Rusia au încheiat un contract pe cinci ani pentru a asigura o circulație de minim 40% din exporturile Rusiei prin Ucraina. Cu toate acestea, preocuparea Kievului cu privire la cât de longeviv ar putea fi practic acest acord nu a încetat niciun moment.
Pandemia cauzată de Covid-19 și punerea în funcțiune a Nord Stream 2 ar putea să marginalizeze Ucraina și mai mult, motiv pentru care multe voci se opun finalizării proiectului.
Statele Unite s-au opus de la început proiectului Nord Stream 2. Biden dorește cu orice preț încetarea proiectului care ar lega Rusia și Germania.
Statele Unite au mult de câștigat din limitarea exporturilor de gaz rusesc și înlocuirea acestuia cu gazul obținut de ei prin fracturare hidraulică. Această variantă, deși mai scumpă, găsește mulți susținători în Europa. Prea puține state își permit să accepte ca parter strategic o Moscovă autoritaristă astfel că reducerea dependenței față de importurile de gaz din Rusia devine imperativă.
La Washington, dependența Germaniei și a alor țări europene de gazul rusesc este văzută ca un instrument geopolitic care nu trebuie să ajungă în mâinile Rusiei.
Dezbaterea din Germania
Germania, în schimb, vede gazoductul strict din punct de vedere economic. Angela Merkel și-a exprimat în repetate rânduri susținerea proiectului din care mai rămân de construit numai 120 de kilometri dintre care 28 în apele Germaniei. Mulți văd proiectul ca fiind gata încheiat.
Alte voci de pe scena politică a Germaniei se opun finalizării gazoductului. Printre acestea se numără și Partidul Verde care a blocat finalizarea Nord Stream 2 în trecut. Aceștia au șanse să câștige o proporție semnificativă din voturi la alegerile din septembrie, lucru care le-ar putea permite să blocheze în continuare finalizarea construcțiilor.
Cu o soluție mai moderată au venit mai mulți politicieni ai partidului Uniunea Creștin Democrată (CDU). Ei au pledat pentru un moratoriu al construcțiilor, inclusiv ministrul apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer și coordonatorul federal pentru cooperare transatlantică Peter Beyer (CDU). Acestora li s-a alăturat și deputatul federal al CDU pentru politica externă, Roderich Kiesewetter.
Discuțiile despre beneficiile unui moratoriu vin ca și urmare a amenințărilor cu sancțiuni din partea Statelor Unite prevăzute de secretarul de stat, Antony Blinken.
Voci din partidul Social Democrat (SPD) nu văd rostul punerii capăt a proiectului chiar înainte de finalizarea acestuia. În schimb, ei propun finalizarea construcțiilor și utilizarea fluxului de gaz ca și instrument politic pentru a impune condiții asupra Rusiei.
Restricționare celor 100 de miliarde de metri cubi de gaz care ar fi transportați din Rusia în Germania ar putea fi folosită drept pârghie politică pentru viitoare negocieri cu Moscova.
Material realizat de Irina Breilean, stagiară Europa Liberă.
