UPDATE Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, au fost declarate „personae non gratae 10 reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse în România”, având în vedere că „activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.
Ambasadorul Federației Ruse la București, domnul Valery Kuzmin, a fost chemat la sediul MAE și un secretar de stat i-a comunicat decizia.
„Cu prilejul convocării, MAE a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea și în alte localități din Ucraina, pentru care răspunderea aparține Rusiei”, se arată în comunicatul menționat.
Articol inițial
Franța și Germania au decis expulzarea unui mare număr de diplomați ruși, în total circa 70. Potrivit anunțului făcut de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, este vorba de 40 de diplomați ruși detașați la Berlin, care reprezintă „o amenințare pentru cei care caută protecție aici”.
Germania găzduiește peste 300.000 de refugiați ucraineni care au fugit din 24 februarie din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin.
Franța a anunțat luni că va expulza 35 de diplomați ruși „ale căror activități sunt contrare intereselor noastre de securitate. Această acțiune face parte dintr-o abordare europeană”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Europei și Afacerilor Externe, citată de Le Figaro.
Lituania a anunțat și ea expulzarea ambasadorului rus, ca urmare a invaziei rusești în Ucraina și a atrocităților comise de soldații ruși.
„Ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane și la atrocitățile comise de forțele armate rusești în diferite orașe ucrainene ocupate, inclusiv la masacrul oribil de la Bucea, guvernul lituanian a decis să reducă reprezentarea diplomatică, iar ambasadorul Federației Ruse va trebui să părăsească Lituania”, a declarat șeful diplomației lituaniene Gabrielius Landsbergis, potrivit BBC.
Și Spania a decis să expulzeze 25 de diplomați ruși, ca reacție la crimele de la Bucea.
Diplomații europeni spun că s-au înfuriat după ce au văzut ororile de la Bucea, dar sunt și dezamăgiți de afirmațiile absurde ale Moscovei că totul este un fake și o înscenare a Ucrainei, iar acuzațiile de crime de război aduse împotriva lor au fost inventate de Ucraina și Occident.
Într-adevăr, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că imaginile prezentate de ucraineni și presa occidentală sunt o „ provocare înscenată”, teorie reluată și de Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, dar și de Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova.
„Militarii celui de-al 72-lea centru ucrainean principal de operațiuni psihologice au efectuat o altă filmare în scenă a unor civili presupus uciși de Forțele Armate Ruse (...) pentru a distribui aceste materiale prin mass-media occidentală”, a spus acesta.
Expulzările din ultimele două zile vin după anunțuri similare făcute de mai multe țări din UE. Lista este lungă: Polonia a expulzat 45 de diplomați ruși, iar Olanda 17 diplomați ruși pe care autoritățile olandeze le acuză de spionaj, a informat ministrul de externe Wopke Hoekstra, potrivit Reuters.
La rândul său, Belgia a expulzat și ea 21 de diplomați ruși acuzați de spionaj, Slovacia 35. SUA, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Italia au luat deja măsuri similare.
România ezită, oficialii dau răspunsuri vagi
Practic, dintre statele Uniunii Europe, România, Ungaria și Croația rămăseseră printre singurele care nu au luat o astfel de măsură. Dacă în cazul Ungariei, lucrurile sunt explicabile - premierul Viktor Orban a refuzat până și tranzitarea pe teritoriul Ungariei a armelor furnizate de țările vestice Ucrainei și l-a declarat „adversar” pe președintele Volodimir Zelenski după ce acesta l-a criticat „că îl susține în mod deschis pe domnul Putin”- în ce privește România atitudinea își găsea mai greu un răspuns.
În Europa, o altă țară cu poziție pro-Putin și Rusia este Serbia, dar ea nu este membră NATO sau UE.
România a condamnat de la cel mai înalt nivel, chiar dacă în termeni mai puțin duri, „războiul de agresiune al Rusiei”, a trimis ajutoare, inclusiv militare, Ucrainei și și-a oferit spațiul pentru trecerea armanentului occidental spre țara invadată.
Cu toate acestea, România nu a luat până azi vreo măsură împotriva vreunui diplomat rus de la București, iar ministrul de externe Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu au dat răspunsuri vagi la întrebarea pusă nu o dată de presă și de opinia publică: De ce România nu-i declară persona non grata și nu-i expulzează pe diplomații ruși la București, așa cum au procedat celelalte state europene?
Chiar luni, în ziua în care au apărut informațiile cu privire la masacrele de la Bucea și Irpin, premierul Nicolae Ciucă declara vag că România va „analiza” dacă va expulza diplomați ruși.
„Vă rog să ne dați voie să analizăm și în funcție de situația concretă vom lua decizii și le vom anunța”, a spus Ciucă.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu declara într-un interviu pentru Europa Liberă, referindu-se la spioni, că „nu are cunoștință despre expulzări de diplomați ruși”.
„Nu cred că avem acțiuni semnificative pe care să le putem califica în acest sens. Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe cred că se ocupă de aceste lucruri, dar nu am văzut în acest moment situații de acest gen”.
Vasile Dîncu a mai vorbit și despre „agresiuni cyber la adresa unor instituții” sau despre „propaganda unor rețele care vin dinspre Rusia și Belarus”.
Iar ministrul Bogdan Aurescu spunea la Digi 24 că: ”O astfel de decizie se comunică când se ia. Nu e comentată sau explicată nici înainte nici după”.
Câteva ore mai târziu sub presiunea opiniei publice probabil, ministrul Aurescu a luat totuși decizia de a merge pe linia adoptată de celelalte state europene.
Expulzarea, decizie politică
Declararea unor diplomați ruși drept persona non grata și expulzarea lor nu are neapărat vreo legătură cu spionajul. De fapt, așa cum spune articolul 9 din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice „statul de reședință poate în orice moment și fără a fi nevoit să-și explice decizia să notifice statul trimițător că unul dintre membrii personalului său diplomatic nu mai este binevenit.”
„Declararea unui diplomat persona non grata nu înseamnă că el sau ea nu a respectat comportamentul acceptat. Decizia aparține exclusiv statului de primire și nu necesită o explicație”, se explică pe site-ul Ministerului german de Externe, care tocmai a anunțat că va expulza circa 40 de diplomați ruși.
Decizia este una politică și are rolul de a „exprima dezaprobarea față de acțiunile unei alte țări”, adică exact ceea ce semnifică expulzările din ultima perioadă, mai ales cele de după masacrul de la Bucea.
România nu vrea să-și strice relația bilaterală cu Rusia
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că România ar trebui să-și reanalizeze politica, una care are probabil legătură cu faptul că nu dorește să-și „deterioreze relația bilaterală” cu Rusia.
„România s-a raliat și respectă sancțiunile adoptate de UE și NATO împotriva Rusiei, dar semnalul ar fi că România nu dorește, dincolo de această poziționare, să deterioreze și relația bilaterală, oricum la nivel foarte coborât. În ultimele zile, deciziile în acest sens par a fi motivate de descoperirea crimelor macabre de la Bucea, deci au o componentă politică punitivă, nu neapărat justitificată de activități incompatibile ale diplomaților ruși și în condițiile acestea mă aștept și cred că România își va reanaliza destul de curând poziția. Cred că România trebuie pe de-a întregul să fie parte a politicii occidentale față de Federația Rusă în contextual acestei invazii. Fără ezitări și fără nuanțe”.
Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, spunea anterior deciziei de expulzare luată de România marți că, după masacrul de la Bucea, ambasadorul Rusiei în România trebuie expulzat. „A nu o face înseamnă a tolera asasinatele odioase împotriva civililor ucraineni și batjocorirea cadavrelor lor”.
Preda declara pentru Europa Liberă că Ministerul de Externe nu are curaj. „E lipsă de curaj, Ministerul de Externe evită deciziile tranșante. E un minister fără o linie”.
30 de diplomați ruși în România
Misiunea diplomatică a Federației Ruse în România este formată din 30 de persoane, în frunte cu ambasadorul Valery I. Kuzim (lista AICI) și include opt atașați, trei atașați militari, 13 secretari (secretar I, II și III), un ministru-consilier, patru consilieri (dintre care unul este Directorul Centrului Rus de Știință și Cultură și unul șeful Reprezentanței Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse pentru activitatea comemorativă de cinstire a eroilor în România) și pe Șeful Secției Consulare (secretar I).
Federația Rusă mai are în România un consulat la Constanța.
România are ambasada la Mosova și două misiuni diplomatice la Rostov pe Don și Sankt Petersburg.
