Marian Enache a fost ales, în unanimitate, noul președinte al Curții Constituționale a României (CCR). El îl înlocuiește pe Valer Dorneanu care și-a încheiat mandatul de judecător în urmă cu o zi.
„În urma votului secret, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenți, domnul Marian Enache a fost ales în funcția de președinte al Curții Constituționale, pentru un mandat de trei ani”, a precizat CCR, într-un comunicat. De asemenea, aceeași sursă arată că procedura de alegere a noului președinte a respectat legea de organizare și funcționare a CCR.
Curtea Constituțională precizează că noul președinte a fost ales prin vot secret după ce s-a reunit plenul CCR.
„În urma votului secret, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenţi, domnul Marian Enache a fost ales în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a precizat CCR.
Marian Enache a fost numit judecător al CCR de Senat în 2016, pentru un mandat de 9 ani.
A fost deputat în mai multe legislaturi, pe listele FSN, PDSR și PSD.
În 1993 a fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu.
A fost ambasador al României în Moldova între 1993 și 1996.
Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Servicul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”.
Dosarul dispărut
Am întrebat un expert ce presupune un dosar de rețea și cum e posibil ca astfel de documente să dispară.
„Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS.
„Dispariția dosarului este însă o enigmă, și aici pot prezuma, cu suficiente motive legate de situații similare, că acest dosar nu a dispărut în perioada 2000-2022, ci a fost distrus cel mai probabil în contextul Revoluției din 89, la ordinul lui Iulian Vlad, care în 22 decembrie 1989 la ora 10 a dat un ordin de distrugere a arhivei curente”, a completat consilierul superior la CNSAS.
„Există și posibilitatea ca el să fi fost distrus ulterior, dar suntem în purul câmp speculativ, și nici nu are sens discuția”, a mai spus Mihai Demetriade.
În ceea ce privește decizia CNSAS, cercetătorul arată că această calitatea de „colaborator", în sensul legii, înseamnă îndeplinirea, cumulativă, a două condiții.
„Prima condiție este existența unei recrutări care să fie probată documentar, și a unor rezultate ale colaborării, mă refer aici la note informative sau informații furnizate, regăsibile în diferite alte dosare, condiție la care se adaugă dovezi inechivoce că cel în cauză a încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului. CNSAS, având în vedere inexistența unui dosar efectiv, fizic, a fost pus în imposibilitatea de a putea trimite instanței de contencios pentru stabilirea acestei calitățI. Așa se explică conținutul și natura documentului CNSAS”, a mai declarat Demetriade.
Arhive distruse pentru a ascunde culpabilități
El consideră că arhivele au fost distruse pentru a ascunde o serie de vulnerabilități.
„E un caz clasic de blocare a analizei prin distrugerea timpurie a arhivei, de care este responsabilă Securitatea și foștii ei ofițeri, care au avut un interes în ascunderea unor culpabilități sau a unor vulnerabilități. Asta s-a întâmplat și în cazul Ursu, unde un fost ofițer al Securității a distrus manuscrisele fostului dizident, faptă pentru care a fost condamnat penal. Dar cred că e singurul caz de condamnare pentru distrugerea de documente din România”, a mai spus Mihai Demetriade.
Trei judecători au depus jurământul în fața lui Klaus Iohannis
Sâmbătă, trei noi judecători - Laura-Iuliana Scântei, Mihaela Cochină și Dimitrie-Bogdan Licu au depus jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis, fiind numiţi judecători la Curtea Constituţională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu 11 iunie.
Preşedintele Klaus Iohannis le-a urat succes noilor judecători constituţionali.
„Este o muncă de mare răspundere şi sunt convins că o veţi duce cu succes la un bun sfârşit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituţionali care îşi continuă mandatul şi tuturor împreună vă doresc să vegheaţi la respectarea Constituţiei şi să fiţi un factor de echilibru în societatea din România", a afirmat președintele.
Cei trei noi judecători au un mandat pentru următorii 9 ani.
Iulia Scântei - propusă de PNL
Este senator PNL din 2016, iar înainte de a intra în Parlament a mai ocupat funcţii guvernamentale, inclusiv aceea de secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei.
Bogdan Licu - propus de PSD
A fost adjunct al procurorului general. A a studiat dreptul la Universitatea Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este acuzat de plagiat în teza de doctorat. Atunci când a fost audiat în Parlament pentru funcţia de judecător CCR a spus că a renunţat la titlul de doctor pentru că a considerat că a făcut anumite erori în realizarea lucrării, precizând însă că nu a plagiat.
Mihaela Ciochină - propusă de Cotroceni
A fost consiliera de la Departamentul Constituțional Legislativ de la Palatul Cotroceni și a fost propusă de președintele Klaus Iohannis
