Kremlinul e pregătit pentru negocieri îndelungate cu Statele Unite, dar Moscova are acum avantajul și șansele privind o „resetare” la scară largă a relațiilor cu Washingtonul sunt mici, spune un expert american în Rusia.
Într-un interviu acordat la câteva zile după întoarcerea de la Moscova, Thomas Graham – care a fost consilier principal pentru Rusia la Casa Albă al președintelui George W. Bush – spune că orice speranță a actualei administrații americane privind o încetare rapidă a focului din Ucraina este neîntemeiată.
„Rușii au o poziție bună în acest moment”, spune Graham în interviul acordat pe 24 februarie.
„Fac progrese pe câmpul de luptă. Cred că există un nivel ridicat de încredere în poziția lor în acest moment și niciun motiv evident pentru care ar trebui să renunțe la acestea”.
„Nu spun că rușii nu sunt deloc flexibili”, adaugă el. „Dar, dacă aș fi fost la Kremlin în acest moment al negocierilor, nu aș fi dat semne de flexibilitate. Și nici ei nu cred că dau”.
Graham a fost la Moscova în calitate neoficială cu doar câteva zile înainte ca negociatorii americani și ruși să se fi întâlnit la Riad, pe 18 februarie. Au fost atunci primele discuții la nivel înalt de când Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu trei ani.
Fost consilier politic la Ambasada SUA la Moscova și expert în Rusia la Departamentul de Stat, Graham a fost, în anii 2000, director pentru Rusia la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe a lui Bush.
Apoi, timp de peste un deceniu, a fost director general al unei companii de consultanță politică fondată de Henry Kissinger, celebrul și controversatul secretar de stat american – care călătorea în mod regulat la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin.
Graham, care a publicat de curând cartea „Getting Russia Right” (Să înțelegem Rusia corect), a refuzat să dezvăluie cu cine s-a întâlnit la Moscova sau să dea detalii despre discuțiile purtate.
„În ultimii 35 de ani, mi-am dezvoltat o rețea la Moscova, pe care o întrețin”.
„La Moscova, oamenii salută faptul că Statele Unite sunt pregătite să discute din nou cu Rusia”, spune el, „dar cred că nu au așteptări excesive cu privire la ceea ce va rezulta din acest lucru. Există diferențe mari între Statele Unite și Rusia, nu numai în ceea ce privește Ucraina, ci și în alte chestiuni”.
Biroul de presă al Casei Albe nu a răspuns până la publicarea acestui articol la un e-mail de la RFE/RL prin care solicitam comentarii.
La discuțiile de la Riad din 18 februarie, la care au participat secretarul de stat american Marco Rubio, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, și alți oficiali de rang înalt, cele două delegații au convenit să refacă personalul ambasadelor de la Moscova și Washington, care au fost reduse după mai multe runde de expulzări reciproce, în principal din cauza acuzațiilor de spionaj, sabotaj și amestec în alegeri.
Au convenit, de asemenea, să înființeze un grup de lucru care să înceapă să negocieze termenii unei încetări a focului sau ai unui potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În pofida pierderilor de vieți omenești și de echipamente, forțele ruse continuă să doboare trupele ucrainene epuizate și depășite numeric pe linia de front, de 1.100 de kilometri.
Faptul că oficialii americani și ruși s-au întâlnit față în față fără ca oficialii ucraineni să fie prezenți a declanșat un semnal de alarmă la Kiev și la mulți dintre aliații săi europeni, care se tem că preocupările de securitate ale Kievului vor sfârși prin a trece în plan secund față de cererile Rusiei.
Încă dinainte de invazia rusă, temerile ucrainenilor au fost alimentate de retorica lui Putin și a altor oficiali de la Kremlin, care au pus la îndoială legitimitatea guvernului ales al Ucrainei – și chiar existența unui stat ucrainean independent.
În ultimele zile, în sprijinul Kievului, liderii europeni au dat glas mantrei „nimic despre Ucraina fără Ucraina”.
„Ucrainenii exagerează măsura în care nu au participat la acest lucru”, spune Graham.
„Ucrainenii nu au fost prezenți fizic la masa din Riad. După părerea mea, nu există niciun motiv să ne așteptăm ca ei să fie, având în vedere natura conversației. Dar nu au fost excluși din discuțiile despre modul în care se va încheia acest conflict și, așa cum am spus, au menținut legătura cu Administrația [Trump] la toate nivelurile.”
„Rușii nu sunt interesați de o simplă încetare a focului”
Poziția „maximalistă” a Rusiei este, de asemenea, parțial reflectată în expresia „cauze profunde” pe care Kremlinul a folosit-o în transcrierea convorbirii telefonice a lui Vladimir Putin cu Donald Trump din 12 februarie.
Pentru observatorii de lungă durată ai Rusiei, aceste cauze includ poziția Kremlinului conform căreia extinderea alianței militare NATO în Europa de Est la sfârșitul anilor 1990 și mijlocul anilor 2000 a fost provocatoare și a pregătit terenul pentru invazie.
„De la bun început, după cum știm, Ucraina a fost mai mult decât Ucraina”, afirmă Graham.
„A fost vorba despre un acord post-Război Rece mai amplu și despre punctul de vedere al Rusiei că acesta le-a fost impus într-un moment de slăbiciune strategică și au dorit ca anumite elemente ale acestuia să fie revizuite”.
Graham spune că „de partea rusă există sceptisim” că Administrația Trump înțelege complet problema. Și ucrainenii cred la fel, afirmă el.
„Dacă Administrația Trump crede că poate mobiliza pe toată lumea înspre o încetare a focului, cred că se minte pe sine însăși”, spune el.
„Rușii nu sunt interesați de o simplă încetare a focului. Ei vor un set mai larg de discuții”.
Poziția Rusiei – de a învinui parțial NATO ca fiind una dintre cauzele conflictului – a apărut în retorica unor oficiali din Statele Unite și din alte părți.
În comentariile pentru CNN din 23 februarie, emisarul american Steve Witkoff, care, de asemenea, a fost recent în Rusia și a făcut parte din delegația americană la Riad, a sugerat că Rusia nu ar trebui neapărat învinovățită.
„Războiul nu trebuia să aibă loc – a fost provocat”, a declarat Witkoff. „Nu înseamnă neapărat că a fost provocat de ruși”.
Pe 24 februarie, Statele Unite s-au despărțit de aliații europeni, refuzând să învinuiască Rusia pentru invazia sa din Ucraina în cadrul votului asupra a trei rezoluții ale Organizației Națiunilor Unite.
„Aceste lucruri sunt îngrijorătoare. Ridică întrebări cu privire la ceea ce înțelege cu adevărat Administrația Trump despre natura conflictului și ceea ce încearcă să realizeze”, a declarat Graham.
„Argumentul că Rusia a fost provocată nu este doar al Kremlinului. Există oameni în Occident și în Statele Unite care au dat acest argument”, a spus el.
„Eu nu cred în el”.
În prezent, forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar Kremlinul a proclamat anexarea a patru regiuni – Luhansk, Donețk, Zaporijia și Herson – inclusiv părți ale acestor regiuni care se află încă sub control ucrainean. Rusia a revendicat, de asemenea, anexarea Crimeei, în urmă cu mai bine de un deceniu.
„Cea mai dificilă problemă de pe ordinea de zi va fi statutul acelei părți a Ucrainei care nu este controlată fizic de Moscova la sfârșitul acestui conflict”, declară el.
„Moscova dorește în mod clar ca Ucraina să fie pe orbita Rusiei și, în mod ideal, ar dori o situație în Ucraina care să fie aproximativ echivalentă cu relația pe care o are cu Belarusul.”
„Statele Unite, cel puțin până de curând, ar fi susținut că avem un interes în păstrarea unei Ucraine independente și suverane, și că toate acestea înseamnă aproape sigur o Ucraină care se îndreaptă spre Vest”, afirmă el.
„Și acestea sunt două viziuni foarte, foarte diferite ale viitorului Ucrainei”.
„Întrebarea este”, spune Graham, „cum le poți reconcilia?”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
