Peste 2.500 de persoane, majoritatea protestatari, au fost ucise în Iran în urma represiunii violente declanșate de autorități împotriva manifestațiilor de stradă. Arestările în masă, riscul execuțiilor, blocajul informațional și reacțiile internaționale cresc presiunea asupra regimului de la Teheran.
Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), organizație americană de monitorizare a drepturilor omului, bilanțul victimelor a ajuns la 2.571 de morți.
Dintre aceștia, 2.403 sunt protestatari, 147 – persoane afiliate guvernului, 12 – copii și nouă trecători. HRANA a mai confirmat 18.434 de arestări, 97 de cazuri de confesiuni forțate difuzate public și 1.134 de persoane rănite grav.
Organizația avertizează că aceste cifre ar putea fi subestimate, în condițiile în care autoritățile au impus un blocaj aproape total al internetului și au limitat dur accesul presei.
Recunoaștere oficială limitată
Pentru prima dată de la începutul protestelor, guvernul iranian a admis amploarea pierderilor umane. Un oficial iranian a declarat pe 13 ianuarie că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise, o cifră apropiată, însă inferioară celor publicate de organizațiile independente.
Dovezi suplimentare privind amploarea represiunii au apărut sub forma unor imagini din morga de la Teheran, care arată numărul mare de cadavre și susțin afirmațiile privind utilizarea forței letale împotriva civililor.
Medicii din Iran au descris un sistem medical aflat sub o presiune extremă. Secțiile de urgență și spitalele au fost copleșite de protestatari răniți, mulți dintre ei împușcați.
Un oftalmolog din Teheran a documentat peste 400 de leziuni oculare provocate de gloanțe într-un singur spital, un indiciu al folosirii armelor de foc împotriva demonstranților.
Amenințarea cu execuții și reacția lui Donald Trump
Situația s-a tensionat și mai mult după apariția informațiilor potrivit cărora unii dintre protestatarii reținuți ar putea fi executați.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat public Iranul că Washingtonul va reacționa dur în cazul începerii execuțiilor.
„Dacă fac așa ceva, vom lua măsuri foarte puternice”, a declarat Trump într-un interviu acordat CBS, pe 13 ianuarie. El a precizat că nu a primit confirmări oficiale privind execuțiile prin spânzurare.
Întrebat care este obiectivul său final în Iran, Trump a răspuns: „Obiectivul final este să câștig. Îmi place să câștig”, făcând trimitere la eliminarea liderului ISIS Abu Bakr al-Baghdadi, la presiunile asupra Venezuelei și la loviturile asupra instalațiilor nucleare iraniene.
„Nu vrem să vedem ce se întâmplă în Iran. Dacă vor proteste, asta e una. Dar când încep să ucidă mii de oameni și acum vorbiți de spânzurări – vom vedea cum se termină pentru ei”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra unor cazuri punctuale. Unul dintre ele este cel al lui Erfan Soltani, un tânăr de 26 de ani arestat în orașul Karaj, care, potrivit grupului kurd Hengaw, urmează să fie executat. Autoritățile ar fi informat familia că sentința este definitivă.
Blocaj informațional aproape total
Un element-cheie al represiunii este întreruperea masivă a internetului, impusă de autorități încă de joi seara. Potrivit companiei Cloudflare, care monitorizează traficul global de internet, nivelul conexiunilor din Iran a rămas „la o fracțiune de procent din nivelurile anterioare”.
NetBlocks, un alt monitor independent, a avertizat că, deși unele apeluri telefonice internaționale pot fi inițiate din Iran, „nu există o modalitate sigură de comunicare, iar populația rămâne izolată de restul lumii”.
În acest context, serviciul de internet prin satelit Starlink a devenit una dintre puținele legături ale Iranului cu exteriorul. După o discuție între Donald Trump și Elon Musk, activiștii au confirmat că Starlink oferă acces gratuit la internet în Iran.
Starlink a fost, în ultimele zile, singura modalitate prin care unii iranieni au reușit să transmită informații în afara țării, în ciuda problemelor de semnal și a dificultăților logistice.
Presiune diplomatică și reacții internaționale
Reprimarea din Iran a generat proteste de solidaritate la nivel mondial, în orașe precum Paris, Londra, Berlin, Milano sau Zurich. În plan diplomatic, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au convocat ambasadorii iranieni.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „numărul tot mai mare de victime din Iran este îngrozitor”.
În schimb, Rusia a condamnat ceea ce a numit „interferență externă subversivă” și a avertizat că orice acțiune militară americană ar avea „consecințe dezastruoase” pentru Orientul Mijlociu și securitatea internațională.
În timp ce organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre o criză majoră, autoritățile iraniene insistă că au recâștigat controlul asupra țării.
Presa de stat afirmă că zeci de membri ai forțelor de securitate au fost uciși, iar funeraliile acestora s-au transformat în mitinguri pro-guvernamentale.
La Teheran, autoritățile au anunțat organizarea unei ceremonii funerare de amploare pentru „martirii” recentelor confruntări.
Articol redactat cu informații publicate de RFE/RL, BBC, Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
