Protestele împotriva sistemului clerical iranian se răspândesc, atrăgând noi orașe și comune, grupuri sociale și simboluri, în ceea ce activiștii descriu ca o nouă fază de confruntare cu autoritățile.
Ceea ce a început pe 28 decembrie ca demonstrații dispersate împotriva inflației în creștere și a prăbușirii monedei naționale este acum vizibil pe străzile și în bazarurile închise din întreaga țară, care are o populație de aproximativ 92 de milioane de locuitori, în scene care aduc aminte de Revoluția Islamică din 1979.
În ultimele 48 de ore, protestele s-au extins în mai multe zone ale capitalei, Teheran, și în orașul Mashhad din nord-estul țării, al doilea ca mărime, precum și în tot mai multe centre provinciale și orașe mici, inclusiv Abadan în sud-vest și Borujen, din centrul Iranului.
Unul dintre cele mai mari proteste a avut loc în orașul Abdanan, din vestul Iranului, unde strada principală a fost plină de manifestanți pe 7 ianuarie.
Orașele din vestul Iranului, unde locuiesc minorități etnice, au fost scena unora dintre cele mai mari proteste și a unora dintre cele mai dure represiuni guvernamentale.
Pe lângă protestele stradale, comercianții dintr-un număr tot mai mare de bazare - centre comerciale cheie din Iran - și-au închis magazinele și au intrat în grevă în semn de solidaritate cu protestatarii.
Mulți iranieni au comparat în mod explicit aceste scene cu grevele din piețe care au contribuit la căderea șahului Iranului în 1979.
Căderea liberă economică alimentează furia
Declanșatorul protestelor a fost agravarea crizei economice din Iran.
Scăderea bruscă a valorii rialului, moneda națională, s-a resimțit în creșteri ale prețurilor la alimente de bază, precum ouăle și uleiul de gătit, întărind percepția că țara este în pragul colapsului.
Pe măsură ce tulburările s-au extins, au existat confruntări mai frecvente și din ce în ce mai violente în orașele unde forțele de securitate au folosit bastoane, gaze lacrimogene și muniție reală.
Într-o declarație Radio Farda al RFE/RL pe 8 ianuarie, un protestatar din Qorveh, un oraș din vestul țării cu aproximativ 87.000 de locuitori, a declarat că străzile sunt „pline de forțe de securitate”.
Protestatarul, vorbind sub protecția anonimatului de teama represaliilor, a declarat că forțele de securitate nu au putut opri protestele din cauza numărului mare de participanți.
Simboluri, greve și riscul de escaladare
În mai multe orașe, inclusiv Kerman din sud-est și Kashan din centrul Iranului, manifestanții au dărâmat sau au desfigurat statui ale lui Qasem Soleimani, generalul iranian de rang înalt care a fost ucis într-un atac aerian american în 2020.
Aceste acte semnalează o provocare directă la adresa unuia dintre martirii centrali ai sistemului clerical.
Protestatarii din Mashhad au dat jos steagul național și l-au făcut bucăți, în manifestarea din 7 ianuarie. Actualul steag național al Iranului a fost adoptat după 1979, iar criticii republicii islamice spun că acesta este steagul regimului, nu al țării.
Anxietatea este vizibilă pe străzile din Iran și s-a revărsat în grupurile de familie pe WhatsApp și Telegram, unde certurile despre „ce urmează” și pe cine să sprijini au devenit un ritual zilnic și adesea aprins.
Chestiunile legate de leadership, strategie și alternative nu se mai limitează la canalele activiștilor și au intrat în conversațiile cotidiene dintre rude și colegi.
Această dezbatere este acutizată de mesajele internaționale evidente.
Contul în limba persană al Departamentului de Stat al SUA și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru demonstranți.
Președintele american Donald Trump a amenințat că va interveni dacă represiunea violentă a guvernului continuă.
Pe 8 ianuarie, în timp ce demonstrațiile intrau în a 12-a zi, utilizatorii rețelelor de socializare din orașe importante precum Teheran, Karaj, Isfahan, Shiraz, Mashhad și Tabriz s-au plâns de conexiuni lente la internet.
Experții au observat o scădere semnificativă a vitezei internetului în bandă largă și mobil.
Amir Rashidi, șeful departamentului de drepturi digitale și securitate de la Miaan Group, cu sediul în SUA, a declarat pentru Radio Farda că autoritățile se pregătesc să închidă complet accesul la internet.
Restricțiile de conectivitate coincid cu noi apeluri ale grupurilor de opoziție la greve și acțiuni stradale la nivel național pe 8 și 9 ianuarie, ceea ce ridică posibilitatea ca protestele – deja cea mai serioasă provocare cu care s-a confruntat republica islamică în ultimii ani – s-ar putea extinde și mai mult.
