Oana Gheorghiu, una dintre cele două fondatoare ale Asociației Dăruiește Viață și a proiectului „Noi facem un spital”, arată într-un interviu pentru Europa Liberă că în spitalele românești predomină improvizațiile.
„Spitalele noastre sunt vechi, sunt prost întreținute și prost concepute. Sunt concepute potrivit normelor din anii în care au fost construite, unele sunt de 100 de ani, altele de 50 de ani. Ce s-a încercat până acum în România a fost să se tragă de aceste spitale și să se facă instalații și modernizări care însă au presupus multe improvizații”, a spus Oana Gheorghiu.
Aceasta arată că de multe ori pacienții își aduc aparate de încălzit de acasă pentru că în spitale e rece și bolnavii nu pot sta în frig. „Este un compormis pe care îl facem în România de mulți ani, cu speranța că nouă nu ni se întâmplă. Noi așa ne trăim viața în România”, arată Gheorghiu.
Citiți și: Incendiu la Institutul ”Matei Balș” din București: Patru pacienți au decedat, peste 100 au fost evacuați
Fondatoarea Asociației Dăruiește Viață susține că trebuie să ne oprim din improvizațiile de tot felul din spitale și să construim spitale care să fie dotate cu tot ce este necesar.
„Statul român să construiască spitale modulare”
„Eu cred că trebuie să ne propunem să construim spitale adevărate și până construim acele spitale adevărate ar trebui ca statul român să construiască spitale modulare, așa cum noi am făcut la Elias în București și cum facem la Piatra Neamț, spitale care sunt ieftine și se fac rapid și care pot să asigure îngrijirea corectă a pacienților până când vom avea într-adevăr acele spitale minunate de care tot vorbim”, mai arată Oana Gheorghiu.
Aceasta susține că în multe dintre spitalele care tratează pacienții infectați cu Covid-19 s-a mărit numărul de paturi din secțiile de Terapie Intensivă.
„Prostie mai mare nu am auzit. În permanență am spus că nu știu cum se poate mări numărul de paturi la Terapie Intensivă cu spațiile existente și cu instalațiile existente, pentru că patul de Terapie Intensivă nu înseamnă că am pus un pat întru-un salon și l-am numit „de Terapie Intensivă”. Înseamnă că acolo eu am o instalație de gaze medicale dimensionată pentru acel număr de paturi, că am o instalație electrică dimensionată pentru acel consum de energie electrică și că am toate circuitele necesare”, a precizat Oana Gheorghiu.
Un pat de la ATI trebuie să aibă minim 12 prize
Pentru că spitalele românești nu sunt dotate corespunzător, incendii precum cel de la Institutul „Matei Balș” sau de la Piatra Neamț vor mai avea loc, avertizează Oana Gheorghiu.
„Au pus acești bolnavi în saloane în care au adus instalații de gaze medicale portabile, dar acestea necesită o siguranță mare la incendiu, pentru că orice scânteie și orice scăpare de oxigen înseamnă explozie. Cu siguranță nu au suficiente prize în aceste saloane, ci se pun prelungitoare și uite așa ajungem la această dramă”, mai arată Oana Gheorghiu.
Alături de Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu construiește un spital și știe cum ar trebui să arată o Terapie Intensivă care să respecte toate standardele de siguranță: „Într-un spital de Terapie Intensivă, pentru fiecare pacient trebuie să existe un spațiu suficient. Trebuie să fie minim 7 metri pătrați, iar în saloanele ATI trebuie să fie între 15 și 20 de metri pătrați. Ca să existe loc de jur împrejur și personalul medical să aibă acces. Trebuie minim 12 prize de pat, astfel încât să poți conecta orice aparat îți este necesar la un moment dat”.
Spitalele românești nu au echipe tehnice care să asigure supravegherea și mententanța instalațiilor din spitale, fie ele electrice sau de altă natură.
„În spitalele noastre avem o calitate foarte slabă a persoanalului tehnic, aceasta pentru că e foarte prost plătit. Sunt salarii de 2.500 de lei la inginerii care trebuie să întrețină instalațiile”, arată Oana Gheorghiu.
Spitale modulare la Spitalul Elias din București și la Spitalul din Piatra Neamț
Fondatoarea „Dăruiește Viață” a explicat pentru Europa Liberă că în spitalele modulare construite la București și la Piatra Neamț saloanele ATI au numai câte șase paturi.
„Au separatoare între ele, cu sistem de avertizare în caz de incendiu care se declanșează la cel mai mic semn că ar putea exista un incendiu, cu niște circuite de evacuare foarte bine gândite și cu niște instalații foarte bine gândite și verificate”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Aceasta spune că România poate folosi banii europeni pentru a construi spitale modulare, însă guvernele de până acum nu au folosit acești bani în acest sens.
„Ce a făcut guvernul trecut? A cumpărat niște prostii de camioane de terapie intensivă care nu pot fi folosite iarna și care nu sunt de fapt utile. Trebuiau construite spitale modulare lângă aceste spitale în care tratăm COVID-19, se construiesc rapid și nu costă mult, pot fi folosite pe termen lung”, concluzionează Oana Gheorghiu.
