Oana Camelia Șerban este lector universitar doctor la Universitatea din București, Facultatea de Filosofie. Este scriitoare și directoare executivă a Centrului de Cercetare pentru Istoria Ideilor Filosofice.
Oamenii au ajuns să se audă mai mult decât să se asculte, spune profesoara, pentru că epoca postmodernă e foarte comunicativă și comunicațională, dar, în același timp, oamenii trăiesc în bula lor de social media și, în mod paradoxal, se simt singuri:
„Omul contemporan se simte mai singur decât omul de la început de lume. Oamenii nu-și mai pun întrebări, nu se mai întreabă dacă sunt bine sau care e adevărul, care e relația dintre emoții și adevăr. Este o masă de însingurare, oameni singuri, societăți însingurate, state singure.”
Conectarea digitală sau online ne-a deconectat, spune Oana Șerban, pentru că trăim mai mult ca niciodată într-un spațiu în care schimbăm idei, dar nu le schimbăm în mod critic, ci într-un context emoțional:
„Oamenii nu mai dau doi bani pe ce e adevărat și ce e fals și pe corespondența asta între ce spun și un fapt real. Ce contează în primul rând e emoția, cum primesc o știre, cum primesc un conținut și de cele mai multe ori reacționează emoțional. Dacă tu reacționezi emoțional, atunci adevărul întârzie să apară.”
Cum am ajuns să nu mai punem preț pe adevăr, pe cunoaștere, pe fapte și să punem preț pe discursuri pătimașe, pe emoțiile din jurul faptelor?
„Ai foarte multă social media. Ai o fragmentare a ceea ce înseamnă pastile de realitate. Ai TikTok care-ți taie în bucățele o poveste, o narațiune socială și ai un individ care le consumă, le înghite, dar nu știe să mai pună lucrurile astea cap la cap.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
„Uită-te în jur. Urmărești influenceri, urmărești tot felul de așa-zise modele, cu pretenția că tu vrei să rămâi autentic și să fii cel ce ești. Ăsta e marele paradox. Suntem o masă de followeri și suntem prea puțini cei care avem credințe”, spune Oana Șerban.
E foarte simplu să urmărești pe cineva, să te ții după cineva, crede aceasta, dar „viața ratată e aceea în care tu te ții după altul și nu o trăiești pe a ta.”
Viața ta nu e acolo, nu e între două like-uri și un share, explică profesoara:
„De la un punct încolo you have to stand for yourself, adică trebuie să încetezi să mai faci parte din turmă și trebuie să alegi să fii ceva sau să fii cineva. E mai bine să plătești niște costuri pentru ce alegi tu, decât să te lași trăit de ceea ce aleg alții.”
Social media nu te învață să fii coerent
Oamenii au nevoie să vadă mai clar ce se întâmplă în social media, susține Oana Șerban, pentru că au ajuns să trăiască într-o zonă în care judecata de gust face democrația mai disfuncțională ca niciodată:
„Influencerii reacționează într-o piață de capital. Nu e în interesul lor să antreneze pe nimeni pentru o viață mai rațională sau mai democratică, ci pentru o societate care e mai accelerată prin consum, care e mai pătimașă în a-și exprima opiniile, nu neapărat judecățile de valoare sau adevărurile.”
Îmi place sau nu îmi place de X a devenit zicala prezentului, crede aceasta, iar judecata de gust azi e mai tare decât judecata referitoare la ce e adevărat și ce e fals:
„Când se întâmplă asta și când îmi place bate ceea ce e adevărat mi se pare că falimentul democrației e la ușă.”
Social media nu te învață să fii coerent, spune aceasta, ci îți dă în câteva clipe ceea ce se întâmplă într-un sens foarte accelerat, evenimențial:
„Îți creează sentimentul că ești aici și acum, peste tot, că știi ce se întâmplă și în Europa, și în America. Pare că ești peste tot și, de fapt, ești nicăieri. Ca să pui lucrurile cap la cap trebuie să ai ceea ce se numește gândire critică.”
Toată lumea are sentimentul că poate să vorbească liber în social media și că asta face parte din democrație, explică aceasta, dar problema este că democrația nu presupune doar vorbire liberă, presupune și vorbire adevărată:
„Avem nevoie de programe prin care să educăm oamenii, să-i alfabetizăm, să înțeleagă pe ce lume trăiesc, pentru că, tot primind informație cu lingurița și foarte multă imagine, care e emoțională și care te capacitează să reacționezi emoțional, uiți să vezi care este sensul din spate.”
De unde știi că nu ești mințit în social media?
„De ce să mai citesc? Doar am ieșit din școală”, ar spune unii. „De ce să mai caut eu informație suplimentară când TikTok, social media, în general, îmi dau această posibilitate? Văd mai multe opinii, trec de la una la alta, pe scurt, fix cât am nevoie, concis, clar și la subiect.”
Dar, de unde știi că nu ești mințit?, este întrebarea pe care o lansează Oana Șerban. De unde știi că ceea ce vezi e ceea ce este?
„Nu sugerez să trăim toți într-o mare paranoia, să zicem că toți suntem supravegheați, controlați, ni se dau niște conținuturi ca să ajungem acolo într-un fel sau altul. Dar, în epoca post-adevărului, nu prea se mai întreabă nimeni: dar, dacă sunt mințit?”.
Este o chestiune de demnitate umană să ai pretenția de la tine de a nu fi mințit și de a verifica informația, este de părere profesoara.
Nu-ți place să citești? Uită-te la un film bun, care îți deschide mintea, mergi la o piesă de teatru, întâlnește-te cu oameni apropiați sau de la care ai ce să înveți, explică aceasta:
„Ai dreptul să-ți alegi ceea ce consumi. Or, în social media, lucrurile ți se dau, nu prea le alegi.”
Ce le-ar recomanda oamenilor înainte de alegerile din luna mai, luna alegerilor? „Pentru luna mai, toată lumea trebuie să învețe să-și controleze emoțiile. Mie mi se pare că asta este lecția pentru luna mai și asta e ce poți să faci în mod rezonabil într-o unitate de timp atât de scurtă.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
