Cel mai recent audit realizat de Curtea de Conturi la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), făcut public în 21 februarie, arată că instituția nu ar fi controlat și monitorizat activitatea operatorilor de jocuri de noroc online și nu a reușit să încaseze peste 20 de milioane de euro, din taxe datorate în perioada 2022-2023.
Raportul susține că, încă de la înființarea din 2013, ONJN nu ar fi monitorizat și controlat niciodată activitatea operatori de jocuri de la distanță – de la jocuri online de tip slotmachine (păcănele), la casino-uri și pariuri.
După concluziile alarmante ale raportului, președintele Comisiei pentru Comunicații din Senat, Ciprian Rus, a cerut conducerii ONJN să explice în fața comisiei parlamentare constatările Curții de Conturi.
Președintele Oficiului, Gheorghe-Gabriel Gheorghe, a refuzat însă să se prezinte în fața parlamentarilor, la o ședință programată pe 4 martie, invocând complexitatea raportului și măsurile interne abia dispuse de instituție ca urmare a auditului Curții de Conturi. A solicitat reprogramarea întâlnirii.
„ONJN este subordonată Guvernului României și, conform Constituției și legilor în vigoare, răspunde în fața controlului parlamentar. Se pare însă că domnul președinte Gheorghe Gabriel Gheorghe nu cunoaște acest lucru”, a reclamat senatorul Ciprian Rus (USR).
„Îl avertizez public pe domnul președinte că îl aștept în continuare la comisie. Dacă domnul președinte nu va veni la comisie, îi transmit de pe acum că vom solicita înființarea unei comisii de anchetă parlamentară”, a mai spus senatorul.
El a confirmat pentru Europa Liberă că a fost sunat ulterior de președintele Oficiului, care i-a comunicat că îi va transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere amplu, însoțit de măsurile concrete pe care instituția le-a luat ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi.
Faptul că președintele ONJN a refuzat să se prezinte totuși public la convocarea Comisie rămâne problematică, admite Rus, în condițiile în care „Oficiul este în subordinea Ministerului Finanțelor, subordonat Guvernului, care răspunde controlului parlamentar”
ONJN a fost în centrul mai multor controverse, de la fondurile de milioane de euro strânse pentru activități de prevenire a dependențelor – neutilizați însă – la numiri controversate în structura de conducere și probleme legate de aplicarea legii care le oferă foștilor jucători posibilitatea de a se autoexclude.
Industria „păcănelelor” a stârnit, pe de altă parte, polemici politice și îngrijorare în spațiul public, din cauza riscului dependențelor relatate inclusiv în media, dar cunoscute și la nivel informal. Europa Liberă a dedicat o campanie acestui subiect și a scris în repetate rânduri despre legile care au stagnat cu lunile și chiar anii în Parlament.
Cum motivează Oficiul de Jocuri de Noroc refuzul din Parlament
Într-o adresă transmisă pe 3 martie Comisiei pentru Comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială - consultată de Europa Liberă – președintele ONJN, Gabriel Gheorghe, a solicitat o reprogramare a convocării din 4 martie.
Cererea a fost motivată de acesta prin „complexitatea constatărilor ce fac obiectul Raportului de audit de conformitate al Curții de Conturi”, „precum și măsurilor interne dispuse pentru implementarea acestora.”
De precizat că, așa cum spune în adresa menționată chiar Gabriel Gheorghe, raportul Curții de Conturi a fost aprobat pe 2 februarie, convocarea în fața Comisiei Parlamentare i-a fost transmisă pe 26 februarie, iar ședința urma să aibă loc pe 4 martie.
Adică la o distanță de peste o lună.
El a mai precizat că „președintele ONJN a dispus cu celeritate implementarea recomandărilor din planul asociat raportului, asigurând aplicarea conformă a dispozițiilor legale.”
În încheiere, președintele Oficiului a mai transmis că instituția se reangajează să respecte legislația, să reglementeze transparent industria jocurilor de noroc și să protejeze categoriile vulnerabile.
După ce președintele Comisiei de Comunicații a Senatului, Ciprian Rus, a reclamat public – printr-un reel realizat chiar de la Parlament – neperezentarea șefului ONJN în Comisie, senatorul a fost sunat de către acesta.
„Mi-a spus că sunt mai multe măsuri pe care le-au luat și că ni le va transmite, în cursul săptămânii viitoare, alături de explicații”, declară Ciprian Rus pentru Europa Liberă.
El spune că așteaptă cu interes aceste explicații, chiar dacă a dezaprobat neprezentarea președintelui Oficiului în fața Comisiei.
Potrivit președintelui Senatului, Mircea Abrudean, prevederile privind prezentarea unui persoane convocate de o Comisie permanentă a Senatului este mai puțin strictă decât în cazul unei convocări din partea Comisiei de anchetă.
Chiar și așa, este de datoria celor convocați să se prezinte în fața unei Comisii parlamentare, mai ales că este vorba de un reprezentant al statului.
El mai precizează că faptul că șeful Comisiei și președintele ONJN au purtat o discuție ar evita cel mai probabil convocarea Comisiei de Anchetă.
Raportul Curții de Conturi
Convocarea președintelui Oficiului în Comisia Parlamentară vine după ce Raportul de audit al Curții de Conturi a stabilit concluzii alarmante cu privire la activitatea ONJN.
„În România, jocurile de noroc la distanță (on-line) s-au desfășurat fără monitorizarea, supravegherea și controlul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN)”, a transmis Curtea de Conturi, în comunicatul prin care a făcut public raportul, în 21 februarie.
Auditul Curții a vizat anul 2023, respectiv perioada 2019-2023 pentru activitatea de monitorizare și control a jocurilor de noroc la distanță.
Curtea arată că încă de la înființarea, în 2013, ONJN nu ar fi verificat corespunzător declarațiile lunare privind taxele de autorizare plătite de operatori, în raport cu procentul legal al taxei, care se raportează la veniturile declarate.
Ar fi rezultat diferențe de taxă de autorizare nedeclarate și neachitate la bugetul statului (venituri suplimentare), în valoare de 78.863.222 lei (peste 15 milioane de euro), din care 66 milioane de lei pentru 2022 și peste 12 milioane de lei pentru 2023.
La acestea se adaugă sume accesori de peste 37 milioane de lei (dobânzi de întârziere și penalități de nedeclarare), adică peste 7 milioane de euro, ceea ce duce suma totală neîncasată la 100 de milioane de lei.
Reprezentanții Curții mai atrag atenția că ONJN nu a analizat corespunzător riscurile generate de faptul că marea majoritatea a operatorilor de jocuri online au sediul în Malta, unde au fost reduse din 2021, cotele de bani pe care operatorii trebuie să îi acorde ca premii.
Operatorii ar declara în continuare venituri mai mici, deși aplică o cotă mai redusă în premiilor, care ce s-ar traduce în potențiale diferențe de taxe nedeclarate de peste 1 miliard de lei, atât în 2022 și 2023.
Curtea de Conturi a formulat și mai multe recomandări către ONJN, precum:
- măsuri concrete pentru actualizarea procedurilor operaționale ce vizează activitatea de autorizare a jocurilor de noroc;
- intrarea în legalitate a activității ONJN în privința asigurării accesului neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverele situate pe teritoriul României, inclusiv la bazele de date de pe serverele centrale ale organizatorilor respectivi;
- analizarea cauzelor care au determinat neîndeplinirea atribuțiilor de monitorizare și dispunerea de măsuri operative care să conducă la înlăturarea acestor cauze.
Ce spun reprezentanții industriei
Președinta Asociației organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (AOJND), Odette Nestor, spune pentru Europa Liberă că raportul Curții de Conturi denotă o cunoaștere insuficientă a legislației în domeniu.
Potrivit ei, sumele neîncasate de Oficiu despre care vorbește Curtea provin din faptul că la mijlocul anului 2022 a fost modificat, prin lege, cuantumul taxei speciale de jocuri de noroc pe care o plătesc organizatorii de astfel de activități, de la 16% la 23% din GGR - sumă rezultată din diferența între banii pariați și cei câștigați.
„Deciziile de autorizare anuală, ale ONJN, menționează taxa pe care o plătim. Întrucât legea nu menționa data de la care intră în vigoare noul procent, până la noua decizie de autorizare operatorii autorizați deja au mers tot pe vechiul procent, de 16%. Cuantumul de 23% a fost aplicat la noua autorizare anuală”, explică ea.
Afirmația ei este susținută de faptul că peste 80% din suma pe care ONJN nu ar fi încasat-o de la operatori a fost în 2022, potrivit Curții de Conturi.
Reprezentanta asociației spune că instituția ar fi trebuit să cunoască aceste aspecte de tehnică legislativă și speră că Oficiul le-a clarificat.
Referitor la riscurile de neplată a unor sume care ar ajunge chiar la miliarde de lei, pe fondul localizării multor operatori în Malta, ea a subliniat că operatorii prezenți în România se supun legislației și taxelor prevăzute aici, astfel că nu are relevanță legislația aplicată acolo.
Odette Nestor a mai ținut să spună, ca fostă președinte a ONJN în perioada 2013-2017 ,că afirmațiile Curții de Conturi potrivit cărora Oficiul nu ar fi controlat niciodată operatorii de jocuri online, nu este adevărată.
„În secolul XXI controalele nu se fac neapărat cu pixul și hârtia, Oficiul a avut și a folosit instrumentele de control online”, spune ea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
